RomaniaLibera.com - Ecouri

Comentatori cu t�rnăcopul �n m�nă de Getta BERGHOFF

Lucian-Zeev Herscovici — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Lucian-Zeev Herscovici:
Stimata Doamna Berghoff, Greu. Inteleg ca este greu. Dar un punct de vedere exprimat sincer este interesant si important, indiferent de parerea autorului si de parerile cititorilor. O felicit pe autoare pentru sinceritatea ei. Desigur, problemele sunt mult mai complicate, sunt problemele evreului emigrat din motive diferite si a emigrantului in general, fie el evreu, roman sau de alt neam.Revenirea la locurile natale reprezinta totdeauna o problema grea, complicata. Ca si parasirea lor din nou, de buna voie, dupa o vizita scurta. Cu deosebit respect, Lucian-Zeev Herscovici.

Pensia lu\' Gigel - studiu de caz de Anonim

Pensionarul — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Pensionarul:
Din leafa de 1100 de lei plateste CAS 491 de lei? Chiar? Aproape jumatate? Chiar si 9.5% (cit era in 2009) era destul de mult, nu cred ca acest calcul e corect.

De ce mă simt acasă ȘI �n Rom�nia de Mariana Gott-Shmilovitch

Nanu Peri — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Nanu Peri:
Si eu am considerat Romania "casa mea" pana am avut temeinice motive sa-mi revizuiesc parerea. Cine ma cunoaste stie cat de sincer apreciez incarcatura valorica si nobletea autenticului folclor romanesc. Fara sa fiu de meserie, dar iubitor de frumos si - indraznesc sa spun - capabil sa-l inteleg, as spune chiar ca ma pricep putin. Putin dupa terminarea studiilor, in anii '60, asistam impreuna cu un mic grup de foarte apropiati prieteni la o colorata parada a echipelor de dansuri populare sosite la Mamaia pentru un festival de folclor. Incercam sa identificam tinutul dupa specificul costumului national. Eu aveam o parere, amica mea, alta. (eu aveam dreptate, dar asta e mai putin important..). Disputa a luat sfarsit cand buna mea amica mi-a adus argumentul hotarator: "N-o sa ma inveti tu pe mine (ea romanca, eu evreu, n.n.) cum e cu costumele noastre" (NOASTRE, adica tu nu esti de-al NOSTRU, deci n-ai cum sa stii mai bine ca mine..!). Am ramas prieteni, dar acest episod mi-a inraurit hotararea de a pleca "acasa", adica in Israel, chiar daca acolo ma asteptau altfel de mirosuri, gusturi, imagini, mult diferite, mai frumoase sau mai urate, mau bune sau mai rele. Asta conteaza mai putin. Important pentru mine era sa pot spune si eu "ale noastre". Doamna Mariana, sunteti o fericita si va invidiez ca nu ati simtit senzatia ilustrata de episodul povestit aici: sa ti se atraga mereu atentia ca nu esti acasa acolo unde aveai temeiul sa crezi ca esti si doreai sa-ti apartina si tie; eram doar cel mult, un musafir mai mult sau mai putin binevenit. (Dar asta e alta poveste). Vizitez des si cu multa placere Romania de care ma leaga nenumarate importante (e putin zis!)legaturi. Dar ca musafir, acum in propria sa casa.

Autorul lunii ianuarie 2010 - Daniela Voiculescu de Dan DAVID

Voiculescu Daniela — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Voiculescu Daniela:
�n primul r�nd, vreau să mulţumesc domnului Dan David... fiind �n această tensiune... am omis. fiul meu, Horia, mi-a adus aminte. voi continua... cu voia Domnului. sper să aveţi dreptate şi să găsesc trandafirii iubirii. vă doresc să fiţi mereu un suflet luminos! 10 martie 2010, 12:21, daniela voiculescu

Autorul lunii ianuarie 2010 - Daniela Voiculescu de Dan DAVID

itzhak bareket — 1970-01-01T00:00:00+01:00

itzhak bareket:
draga duduie DANIELA, m-au sguduit randurile d-tale,asa cum intotdeuna,am fost coplesit de sinceritatea poeziilor pe care le-am citit. felul matale de a simtii si gandii e unic,si desi este cate odata anevoios,ba ghiar foarte dureros,el e in acelasi timp,chezasia,siguranta ca vei ajunge la o izbavire definitiva,care-ti va prilejui bucurii de acelesi voltaj,cu aceiasi intensitate... iti multumesc pentru cuvintele dragi pe care mi le-ai adresat,si daca e posibil,...tea-si ruga sa continui... cu drag.si adanca apreciere,itzhak bareket.

Scrisoare către Mircea D., fostul meu anchetator de la Securitate de Stefan N. MAIER

Dan Teodor Pohic — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Dan Teodor Pohic:
Draga domnule Maier, Exista un alt Mircea D. care se dadea mare si tare ca e cel mai mare hartuitor de securisti. La un moment dat isi asternea editorialele "geniale" la Cotidianul. Dupa aia dadea mina cu Iliescu si aparea pe scena politica cu oricine ii arunca un os. Poate apela cineva la el? E mare gastronom azi, poate ca greva foamei il atinge la sentiment si ajuta cu ceva in numele tineretii "revolutionare".

�Poponarilor!� � homosexual la Chişinău de

Petru CLEJ — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Petru CLEJ:
Doamnă Lucaciu, Nu sunt deloc sensibil, așa cum am spus de at�tea ori am obrazul gros, altfel nu rezistam �n presă. Și pentru informarea dumneavoastră corectă, nu eram "patronisng", eram ironic, ceea ce e cu totul altceva. Argumentul dumneavoastră cu oameni care văd cuv�ntul și-l repetă e de-a dreptul ridicol. Ar �nsemna ca să fardăm realitatea ca să se potrivească pe gustul protipendadei snoabe din vestul orașului Los Angeles (o lume cu totul diferită de cea din partea central-sudică a aceluiași oraș). A fost un articol singular care redă realitatea de la Chișinău, vai, foarte diferită de cel de la Los Angeles. Dacă vreți să combateți homofobia, cred că aveți ocazia să o faceți mai aproape de casă, �n sudul Statelor Unite, și puteți să o faceți �n limba engleză pe care evident o stăp�niți mai bine. Sunteți invitată să continuați să postați ecouri, dar dacă nu doriți replici dure, v-aș ruga să renunțați la acest ton "patronising" �n care ați scris at�t ecoul la editorialul Mariaeni c�t și la acesta.

Scrisoare către Mircea D., fostul meu anchetator de la Securitate de Stefan N. MAIER

Kovacs Jozsef — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Kovacs Jozsef:
De 20 ani astept si sunt convins asteptam foarte multi sa aflam ce s-a intamplat in Decembrie '89.La inceput chiar asa am crezut ca se va intampla dupa linistirea lucrurilor,chiar dupa cateva luni de la evenimente.Dar aceste luni au fost de fapt nesesare celor care au preluat puterea sa ascunda totul ce nu era convenabil pentru ei.Ce-i daca au murit cu sutele fara rost(dupa 22),si ce-i daca mai moare unul? Tot in acele luni Securitatea si-a recastigat puterea si influenta si a devenit promotorul la tot ce a urmat. Putem crede oare ca acuma ar fi securistii in stare sa faca un act de noblete?Ar fi prea mare furtuna creata in randul oamenilor politici.

�Poponarilor!� � homosexual la Chişinău de

wanda Lucaciu — 1970-01-01T00:00:00+01:00

wanda Lucaciu:
Dl Clej, Sinteti f sensibil. Nu am avut deloc de gind sa fiu "patronising". Pentruca ati crezut ca eu va scriu intr-un mod "patronising", mi-ati platit cu aceiasi moneda. Eu vorbesc romineste destul de bine, dar nu scriu bine din punct de vedere gramatical. Acesta este motivul pt care am scis un ecou in engleza. Folosind un cuvint pejorativ, chiar daca este scris in ghilimele, este in acelasi timp repetat. Sint multi cititori pe acest site, care vazing cuvintul pejorativ, il intrebuinteaza in continuare, ca fiind un cuvint acceptat sa fie uzat. Am citit multe articole scrise de dumneavoastra, si sint de acord cu continutul lor. Multumesc ca ati raspuns la ecoul meu, si acest ecou va fi ultimul al meu. Have a great life !

Nu-mi place 8 Martie ! de Andrea GHIȚĂ

mike — 1970-01-01T00:00:00+01:00

mike:
Titlul articolului care ar fi exprimat mai bine continutul este "8 Martie si conditia femeii". Desi reprezinta o "radiografie" realista a conditiei femeii in contextul social-politic actual, articolul a aparut cand nu trebuia. In data de 8 Martie, unii barbati se bucura ca femeile exista, adica speranta exista. Sunt destule alte zile cand putem analiza contrastul dintre obiceiuri si realitatile sociale. S-ar putea sa considerati aceste randuri drept critica. In "contextul" dat, acesta este modul meu de a-mi exprima aprecierea fata de autoarea articolului.

De ce mă simt acasă ȘI �n Rom�nia de Mariana Gott-Shmilovitch

Clara — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Clara:
<> si traind aici,totul (sunete,gust,mirosuri e.t.c.) tin de cotidian,de banal. Cuvintele tale ne deschid ohii si ne fac sa privim si altfel realitatea romaneasca!

Autorul lunii martie 2010 - Marina Nicolaev de Dan DAVID

Andrea Ghita — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Andrea Ghita:
Versuri minunate, dezvaluind sensibilitatea acuta si imaginatia debordanta a autoarei. Iata un exemplu elocvent: "Numai eu sunt bolnavă de nostalgie ce-mi poartă prin carne linţolii amare ca o viscolire malignă �ntre veghe şi somn de c�te ori deschid fereastra aerul lăcrimează păsări."

Italieni �nc�ntați de mănăstirile din Moldova de Cornelia COCOȘ

eli — 1970-01-01T00:00:00+01:00

eli:
Bravo Cornelia felicitari. Imi permit sa sugerez pentru traseele viitoare cetatile dacice.

China, Tibet, Japonia - minunat, dar greu de �nțeles de Cornelia COCOȘ

eli — 1970-01-01T00:00:00+01:00

eli:
Ma mir despre ceea ce scrii despre bariera ligvistica. In Tibetul indian, zona Dharamsala, ne-am putut intelege forte bine in engleza cu aproape toata lumea.Localnicii erau binevoitori stateau de povesti cu noi, ne-au invitat la ei acasa.La templu lui Dalai Lama un tibetan venit de departe din munti la invataturi si-a impartit painica si biscuitii cu noi, chiar daca nu stia o boaba engleza, si noi nimic tibetana.Dar de cite ori ma gandesc la Dharamsala,imi aduc aminte de el si de lectia pe care ne-a dat-o, numai prin semne.

Pensia lu\' Gigel - studiu de caz de Anonim

Andrea Ghita — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Andrea Ghita:
Rationamentul corect si spectaculos pleaca de la o premisa eronata. Gigel nu-si finanteaza propria pensie, ci platind CAS-ul, contribuie la pensiile actualilor pensionari. Fiecare salariat "tzine in carca un pensionar si un sfert", dar asta nu e vina pensionarilor !!!

Poveste cu happy end de Teodor Nicolescu - Rom�nia

Andrea Ghita — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Andrea Ghita:
Superb !!!

De ce mă simt acasă ȘI �n Rom�nia de Mariana Gott-Shmilovitch

Petru Clej — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Petru Clej:
Doamnă Uca Maria Iov, Eu nu știu �n ce Rom�nie trăiți dumneavoastră �n care n-ați auzit insulte la adresa evreilor. Dar dacă țineți neapărat, vă pot indica vreo duzina de situri de internet, �ncep�nd cu cel al ăluia care a vrut să candideze la președinția Rom�niei și n-a reușit pentru că, zice el, a lăsat str�ngerea semnăturilor pe seama unui fost securist.

De ce mă simt acasă ȘI �n Rom�nia de Mariana Gott-Shmilovitch

uca maria iov — 1970-01-01T00:00:00+01:00

uca maria iov:
WANDEI p.s. ca un fel de erat� deoarece exist� indicatia conform c�reia un comentariu poate fi postat "pentru a r�spunde la acest ecou" �n comentariul meu anterior am uitat s� specific: Wandei �i replicam, �ncerc�nd a vindeca si a �mp�c� inima sa r�nit�. �n Rom�nia toti locuitorii Rom�niei suntem toti responabili de atmosfera ce tr�im �n Rom�nia. Pentru mine evreii sunt fiinte super! foarte emancipate si foarte iubitoare de comunicare de conversatie . Am avut foarte multi colegi de scoal� artistic� evrei . Nu am auzit niciodat� nici pic de insult� din partea nim�nui. Este lucru �nfior�tor insulta.Ce se poate face pentru a repara sufletele r�nite. Doar dragostea si simpatia mea, ar fi de ajuns?

Un E-mail care a darimat campionul olimpic de Monica FRIEDLANDER

Radu Cosma — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Radu Cosma:
Un articol competent care face cinste acestui ziar electronic si bineinteles autoarei. Este prima analiza inteligent si competenta (fara a fi patimase) a sistemului de notare la patinaj. Si asta se poate aplica si la gimnastica si "synchronised drowning" etc. Felicitari.

Autorul lunii ianuarie 2010 - Daniela Voiculescu de Dan DAVID

Voiculescu Daniela — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Voiculescu Daniela:
Draga domnule Itzhak Bareket... azi am vazut acest articol si ecoul dumneavoastra... M-am bucurat mult! E linistitor sa stiu ca macar cineva ma apreciaza, pt ca am suferit f mult si inca mai sufar... Uneori, ma-ntreb de ce nu m-am calugarit in 1988? De ce am sperat ca pot exista macar un strop de iubire adevarata? Ce pot sa va ofer pt minunatul poem? UN SIRAG DE LACRIMI... si ultimul vers soptit... SUNT SI EU UN OM GASIT! dumneavoastra m-ati gasit... m-ati mangaiat... mi-ati adus raze de lumina in suflet... MULTUMESC!

Scrisoare către Mircea D., fostul meu anchetator de la Securitate de Stefan N. MAIER

Andrea Ghita — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Andrea Ghita:
Articolul e impresionant, dar nu cred ca si pentru de-alde Mircea D. Da Doamne sa ma insel !

Ce �nseamnă să fii evreu? de Getta NEUMANN

Getta Neumann — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Getta Neumann:
Stimate domnule Herskovici, Va multumesc pentru observatiile interesante. Savurez in special anecdotele Dumneavoastra cu talc care lamuresc uneori mai bine decat rationamentele complicate. Asa cum spuneti, formele de identificare variaza enorm, codul de comunicatie e diferit. Sunt convinsa ca preocuparea cu aceasta tema va umple inca multe seri si nenumarate pagini. Cu deosebita stima, Getta Neumann

Scrisoare către Mircea D., fostul meu anchetator de la Securitate de Stefan N. MAIER

D. Stoian — 1970-01-01T00:00:00+01:00

D. Stoian:
Tot pentru d-l Tismaneanu. Emotzoinantul articol,este bine ca afost scris de d-l Maier.Sunt sceptic insa,ca va avea un ecou insemnat in tzara,si nu cred ca fostul securst Mircea D. va reactziona cat decat.Doresc sa va dau un mic exemplu, cat de impamantenita este la noi securitatea. Fac parte din promotzia de ingineri 1955,dela Poly-Bucureasti.!7 colegi dela fac. de electronica au fost angajatzi la secu,iar in 1990 totzi aveau gradul de colonel,au fost pensionatzi cu bani buni,si au ramas in vilele,ori apartamentele spatzioase obtzinute prin secu.In 1998 unul din acestia a murit de moarte buna.Cum stiam ca nu are pe nimeni,l-am intrebat la telefon pe un fost coleg de facultate,tot coloneel la secu,cine se acupa de inmormantare,pentruca raposatul nu avea familie.,,Ai nostri!' a fost raspunsul sec.Asta e situatzia si astazi,structurile securitatzii exista,pentruca s-au perpetuat din tata-n fiu.Mai am exemple cu duimul,daca vretzi,va rog sa ma credetzi.

Scrisoare către Mircea D., fostul meu anchetator de la Securitate de Stefan N. MAIER

D. Stoian — 1970-01-01T00:00:00+01:00

D. Stoian:
Domnului Tismaneanu Postare mea nu are nimic tulburator.Este doar o remarca pe care am facut-o privind situatzia din tzara in raport cu lumea treia.unde am lucrat timp de aproape 25 de ani pentru o firma germana de cosulting.Asa cum toata lumea stie,dar se face ca nu stie,in lumea treia predomina lipsa de competentza,coruptzia dela vladica la opinca,abuzurile,saracia si masacrele.Singura diferentza intre tzara noastra si lumea treia este lipsa masac relor,dar, slava domnului,avem destui sovini,unantisemitism latent,inca,ca sa nu mai vorbim de racilile noastre balcanice.V-as invita sa analizatzi,printre altale,cazul PLESITZA: CATA PENSIE A AVUT SI UNDE S-A SFARSIT,IN CE FEL DE STABILIMENT S-A...SAVARSIT,CINE I-A ARANJAT INTERNAREA,UNDE SI EU AS DORI SA-MI TERMIN ZILELE.VA VETZI CONVINGE CA SECURITATEA E PESTE TOT.SI NICI BASESCU NU POATE FACE NIMIC,ORI,POATE-S RAU,NU VREA SA FACA CEVA. Va doresc numai bine.

Mircea Snegur, Petru Lucinschi și Mihai Ghimpu: \"Vorbim limba rom�nă!\" de Unimedia.md

Petru Clej — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Petru Clej:
Ori de c�te ori naționaliștii de mucava vor să pună pumnul �n gură (chiar preventiv) folosesc acest citat, devenit clișeu, din Eminescu. Că au trecut 130 de ani de c�nd a fost rostit de autor, că altul era contextul istoric și național, nu contează, ne ascundem după sf�ntul (nu peste mult timp) Eminescu. Or, �n această știre nu e vorba despre rom�ni, ci despre limba rom�nă Pot garanta că actualul președinte interimar al RM, Mihai Ghimpu, se consideră rom�n. O știu de la el personal. Petru Lucinschi (zis și Șmecherinschi) figura �n broșura cu membrii Parlamentului ales �n 1994 ca "moldovean". Șmecherinschi a susținut ca președinte al Parlamentului, o variantă de compromis pentru limba de stat la elaborarea Constituției "moldovenească identică cu rom�na" pentru ca �n final să voteze pentru forma actuală alături de majoritatea agrariană și socialistă/Edinstvo. Cu Mircea Snegur e mai greu de știut. A declarat "moldoveneasca" limbă oficială la 31 august 1989, după care a susținut rom�na și imnul Deșteaptă-te rom�ne �n 1991, apoi �n 1994 a promulgat Constituția cu limba "moldovenească" și a susținut schimbarea imnului �n "Limba Nosatră", după care �n 1995 a susținut o tentativă eșuată de schimbarea a limbii �n Cosntituție. Așa că nimeni nu i-a �mpiedicat p�nă acum pe primii doi președinți ai RM să-și declare atașamentul față de glotonimul (cum se spune la este de Prut) "limba rom�nă". La recensăm�ntul din 2004, 75,8% s-au declarat moldoveni și 2,2% rom�ni, 60% au declarat ca limbă maternă "moldoveneasca" și 15% rom�na. Chiar dacă datele sunt distorisionate �n favoarea moldovenismului, nimeni nu poate contesta că majoritatea locuitorilor Republicii Moldova (�n teritoriul controlat de autoritățile de la Chișinău) susțin că vorbesc "moldoveneasca" și mai ales că sunt moldoveni. Ceea ce nu pot pricepe rom�nii din afara RM nici �n ruptul capului este că nu asta nu e o nenorocire și că mulți dintre aceștia consideră cele două identități interșanjabile.

Scrisoare către Mircea D., fostul meu anchetator de la Securitate de Stefan N. MAIER

Vladimir Tismaneanu — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Vladimir Tismaneanu:
Buna seara: Am preluat, cu o introducere, pe blogul meu acest tulburator articol. Stiu precis ca i-a fost adus la cunostinta lui Doru Maries. www.tismaneanu.wordpress.com Cu bune ganduri, Vladimir Tismaneanu

�Poponarilor!� � homosexual la Chişinău de

Petru CLEJ — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Petru CLEJ:
Mă bucur doamnă Lucaciu că �ntre timp v-ați (re)descoperit capacitatea de a vă exprima �n limba rom�nă. Ca să folosesc același stil de rom�nă combinat cu engleză am să vă rog să nu mai fiți așa de patronising să ne dați lecții de ce trebuie să spunem și ce să nu spunem, pentru că atunci o să vă dau și eu lecții de cum trebuie citit un titlu �n care sunt ghilimele. Dacă nu ați auzit, �n țara numită Republica Moldova (știți, la est de țara numită Rom�nia) există o homofobie foarte puternică, iar titlul sus menționat este un citat din lozinci publice ale unor homofobi. Vă este clar acum? Lecțiile astea vă rog să le păstrați pentru alții.

�Poponarilor!� � homosexual la Chişinău de

wanda Lucaciu — 1970-01-01T00:00:00+01:00

wanda Lucaciu:
Articolul este interesant. Eu locuiesc in SUA, la Los Angeles. Noi avem o comunitate de homosexuali enorm de mare. West Hollywood este conoscuta ca regiunea unde homosexualii locuiesc si freqventeaza barurile si restaurantele. Cind eu am venit la Los Angeles in 1965, West Hollywood era cunoscut ca un getto de evrei. Cu timpul, The Gay Community au "preluat" West Hollywood si acum aceasta regiune este superba. Poti gasi cele mai bune restaurante, baruri si magazine de imbracaminte f scumpe. Pretul caselor este f scump si casele se vind foarte repede. The Gay Community a transformat o regiune nu prea "grozava" intr-o regiune cautata si respectata. Foarte putini americani folosesc cuvintele pejorative pr homosexuali (dicks, fags, etc). Almost every family has a gay family member. Should we kick them out of the family? NO WAY!!! Va rog foarte mult sa numai intrebuintati cuvintul "poponari". Acest cuvint este pejorativ, tot asa de pejorativ cum este "jidan" pentru evreu.

Scrisoare către Mircea D., fostul meu anchetator de la Securitate de Stefan N. MAIER

D.Stoian — 1970-01-01T00:00:00+01:00

D.Stoian:
Nu va inselatzi deloc,Domnule Platon. Am venit ieri din Haiti. Am fost pe acolo si inainte de cutremur. Tot cinic vorbind,intr-un fel, recentul cutremur i-a scos putzin pe haitieni din acel ,,lasa-ma sa te las", care a dominat si domina lumea a treia. Toate ajutoarele se vor risipi in van,iar vinovatzii vor fi mereu fostii colonialisti... Asa e si la noi,cu diferentza ca vechile structuri securiste conduc acum economic tzara,spre folosul lor in exclusivitate.Este,intr-un fel o atmosfera haitiana,in sensul ca se asteapta sa vina altzii sa rezolve problemele cronice deacum,iar despre pocairea securistilor,nici vorba. Dimpotriva sunt la fel de agresivi,in a-si pastra privilegiile.

Amintiri despre Dan Mizrahy de Dr. Ruth Ben Zwi

Andrea Ghita — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Andrea Ghita:
Articolul creioneaza portretul pianistului si compozitorului Dan Mizrahy, din unghiuri de vedere si momente diferite, reusind o imagine complexa si impresionanta. Am avut privilegiul de a-l intalni la Festivalul EuroJudaica, Sibiu - 2007, unde a cantat in duet cu Lory Wallfisch si a interpretat din Gershwin cu energie si simtire. Mi-a povestit cate ceva din viata lui. M-a frapat volumul imens de munca (zece ani si multe caiete umplute cu scris de mana) in urma caruia s-a nascut cartea autobiografica "Asa a fost..." Din pacate s-a epuizat foarte repede si inca nu a fost reeditata. Poate a sosit momentul ca Editura Hasefer sa scoata a o doua editie a cartii.

De ce mă simt acasă ȘI �n Rom�nia de Mariana Gott-Shmilovitch

uca maria iov — 1970-01-01T00:00:00+01:00

uca maria iov:
spatiul rom�niei contine o cantitate multinational� imens� astfel c� pe teritoriul rom�niei vorbesc rom�neste: ,lipoveni, sirbi, unguri, sasi, svabi, armeni, arom�ni, tzigani, greci,t�tari, s�rbi,si multe alte asa numite "nationalit�ti conlocuitoare"care dintre acesti rom�ni v-au insultat �n asa hal! dac� pot s� aduc o �mbun�tatire �n relatiile rom�no israele ...iat� o floare de 8 martie si LA MULTI ANI CU S�N�TATE uca

Balcon cu vedere la Mall de Florin PREDESCU

florin predescu — 1970-01-01T00:00:00+01:00

florin predescu:
@mihai-soarecu Multumesc pentru completari. As preciza ce inseamna "preturii destul de acceptabile" ? Dar cati sunt cei ce muncesc si se pot integra intr-o proportie multumitoare (europeana) salariu- putere de cumparare ? Ce se intampla cu pensionarii si categoriile de someri,tarani si chiar cadre didactice cand intra in Mall pentru a cumpara cateceva ? Eu propun sa faceti un calcul aritmetic elementar si sa gasiti cat satisfacator e rezultatul. Poate faceti parte dintr-o categorie privilegiata si aveti un salariu mult peste media din Romania si atunci sunteti fericit. Credeti ca a construi Mall-uri si linii de desfacere va aduce fericirea consumatorilor ? @freya-andreea Doamna sau Domnisoara (sau alt gen ascuns dupa nick), Va sugerez sa revedeti un curs de ortografie a limbii romane sau sa va amintiti de primele ore de scriere si de citire in limba materna. Cred ca nu sunt retribuit sa va deprind eu si sa va corectez greselile. Cat despre critici, acestea sunt infime raportate la situatia somajului, a saracirii populatiei majoritare din Romania. Consider ca oamenii au nevoie de un nou sistem economic din care sa poata profita castigand bani mai multi cu care sa-si umple cosul la cumparaturi. @Emil Scarlat Va multumesc pentru precizare. Cumva Dvs, un cititor avizat si documentat ati rescris de fapt, o alta parte a acestor insemnari despre un Mall. Demolarea si stergerea unor monumente arhitectonice istorico-religioase vin in traditia de dinainte de '89. Noi hoteluri, obiective comerciale si alte aratari in beton si sticla au prins radacini in locul parcurilor,al unor suprafete neconsacrate dpdv al bunului simt istoric si al edililor. Va multumesc inca o data pentru interventie si pentru amintirea istoriei, mai importanta decat bomboanele si baloanele, fie ele de import.

Nu-mi place 8 Martie ! de Andrea GHIȚĂ

Adrian G Sahlean — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Adrian G Sahlean:
Bine scris si foarte la obiect... E pacat ca mai peste tot 'sarbatorile' devin 'de forma', vaduvite de spirit. Pacat si pentru ca de 8 martie sarbatorim ceva 'imediat', mult mai apropiat noua tuturor (mai ales barbatilor) decat abstractiunea unui Craciun sau Paste, devenite si ele mai mult 'ocazii'. Pacat si ca Fat-Frumosul roman, incercand sa se suie cucernic pe cal pentru femei, macar o zi, sare peste el si cade des in trivialitate.

Scrisoare deschisa adresată președintelui Federației Rom�ne de Rugby de Vasile CONSTANTIN-MAO

Alin Petrache — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Alin Petrache:
Stimate domnule Vasile Constantin, Incep prin a va multumi pentru gandurile dvs. transmise prin intermediul scrisorii deschise. Din respect pentru varsta dvs. si pentru rezultatele obtinute in trecut nu vreau sa polemizez dar tin sa fac cateva precizari necesare. In primul rand, domnule Constantin, momentul ales nu este cel mai potrivit. Consider ca alta ar fi trebuit sa fie atitudinea unor apropiati ai rugbyului romanesc in aceste momente in care, indiferent de simpatiile fiecaruia, ar trebui sa fim alaturi de Stejari. Este alegerea dvs. modul in care, in astfel de momente, optati sa va aratati sustinerea pentru echipa nationala. In al doilea rand in scrisoarea dvs. se regasesc idei foarte clare de actiune, dar nu de strategii duce lipsa rugbyul romanesc ci de resurse, domnule Constantin. Resurse financiare. Dumneavoastra puneti verdicte fara a avea toate datele necesare. A sta pe margine si a comenta despre ceea ce fac ceilalti este cel mai usor. Totul se reduce, daca vreti, la o problema de abordare. Eu am decis sa ma implic si sa infrunt criticile celor de pe margine. Ca si dvs., si eu, doresc dezvoltarea rugbyului romanesc si muncesc la acest lucru de un an de zile. Daca planurile noastre pentru dezvoltarea rugbyului romanesc nu coincid cu ale dvs. nu inseamna ca ele nu sunt bune. Faptul ca nu am observat vreun aspect pozitiv in epistola dvs. ma face sa ma gandesc serios la obiectivitatea celor scrise. In final, domnule Constantin, va asigur ca randurile dvs. se vor bucura de o analiza atenta a membrilor Biroului Federal. Va multumesc. Cu prietenie, Alin Petrache Bucuresti, 06 martie 2010

Scrisoare către Mircea D., fostul meu anchetator de la Securitate de Stefan N. MAIER

Mihai Platon — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Mihai Platon:
Poate sunt cinic... nu cred ca fostul anchetator va raspunde. In 1990 le era frica de moarte; acum se cred nemuritori prin odrasle cu toate netrebniciile post-comuniste induse in anii lui Iliescu care le-au confirmat "pozitiile sociale". Nici el si nici altii din acceasi categorie de oportunisti si lichidatori ai societatii romanesti prin ruinare si imoralizare nu vor raspunde. Criminalii stiu doar de frica de lege. As vrea sa ma insel.

Mircea Snegur, Petru Lucinschi și Mihai Ghimpu: \"Vorbim limba rom�nă!\" de Unimedia.md

Theodor Doru Popa — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Theodor Doru Popa:
Foarte scurt si concis, Mihai Eminescu, pe care si traitorii transpruteni si-l revendica ca fiind poetul lor national, spunea: Suntem romani si punctum.

Balcon cu vedere la Mall de Florin PREDESCU

Emil Scarlat — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Emil Scarlat:
Mall-ul "Sun City", asa cum se numeste aceasta monstruozitate arhitectonica construita de turci in Capitala, este amplasat exact pe locul pe care se afla odata Manastirea Vacaresti, monument istoric al Bucurestiului, ctitorit de Nicolae Mavrocordat intre 1716 si 1724, cazut, din pacate, sub tarnacoapele comuniste in ultimii ani ai dictaturii lui Ceausescu. La 1848, Manastirea a servit ca inchisoare pentru revolutionarii arestati de armata rusa, care facea "ordine" atunci ca si mult dupa aceea, prin tarile romane. Intrarea in magazin se afla exact pe locul in care era un mic cimitir, aflat, in timpul in care manastirea era in picioare, in partea de est a bisericii cu hramul "Sfanta Troita" a manastirii. Asa ca milioanele de vizitatori vor calca la propriu pe mormintele preotilor, calugarilor si mai apoi ale detinutilor morti in spatiul manastirii. Dumnezeu sa-i odihneasca in pace!

Nu-mi place 8 Martie ! de Andrea GHIȚĂ

Andrea Ghita — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Andrea Ghita:
Azi 8 Martie, s-a intamplat ceva care m-a pus pe ganduri si m-a determinat sa scriu acest ecou la...propriul meu articol. Am trecut pe langa un chiosc unde se vand oua si am vazut o batranica intinzandu-i vanzatoarei o doza de bere. A primit un refuz politicos "Multumesc, nu beau in timpul serviciului." Dar batranica a insistat: "N-aveti nicio grija, e bere fara alcool. Beau si eu una cu d-voastra, pentru ca sunt singura si nu am cu cine sa ciocnesc de Ziua Femeii.!"

De ce mă simt acasă ȘI �n Rom�nia de Mariana Gott-Shmilovitch

Felicia Herscovici — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Felicia Herscovici:
Mariana scrie intr-o forma calda si placuta, dar reprezinta de fapt sentimentele celor multi care nu mai traiesc in Romania. Dor de tara, cu adevarat dor, nu au pentru ce sa simta cei care locuiesc la ei "acsa", in Romania,asta simt numai cei care sint departe. Se confunda uneori "casa" cu "casa", asa cum spune Mariana despre limba maghiara. Sigur ca nu ne simtim acasa intr-o camera de hotel. Important este ca ne simtim in Romania mai bine decit in orice loc din lume. Asa cum evreii emigrati in America simt dorul Israelului, asa si cei emigrati din Romania in orice tara din lume viseaza la Romania si gindesc in romaneste.

VA MULTUMESC,, DOMNULE CARTARESCU de Thomas Lewin

itzhak bareket — 1970-01-01T00:00:00+01:00

itzhak bareket:
E FOARTE INTERESANT SI FOARTE ADEVARAT. LECTURA,SE INPIEDICA DIN CAND, IN CAND,DIN CAUZA STILULUI CARE RECLAMA UN ANUMIT EFORT LA "PRIMA VISTA".LA O REVENIRE LA MATERIALUL CONCEPUT SI FORMULAT ASA CUM E,LUCRURILE SE CLARIFICA SI DAU DE GANDIT,LASAND URME ADANCI. IN CONCLUZIE,E UN ARTICOL SERIOS,CARE DENOTA SENSIBILITATEA SI PREOCUPARILE SCRIITORULUI,PRIN A IMPARTASI IDEI,SEMNALIZAND APARITII CARE PUN LA INCERCARE MATERIA CENUSIE DE SUB TIDVA OMULUI. MULTUMESC.CU MULTA APRECIERE,ITZHAK BAREKET.

Nu-mi place 8 Martie ! de Andrea GHIȚĂ

Bogdan Uleia — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Bogdan Uleia:
Si in fond ce se celebreaza la aceasta data? Masacrul textililistelor americane intr-un incendiu? De ce trebuie sa celebram nenorociri? Ajunge 1 mai care comemoreaza un alt masacru, de parca masacrele ar fi prilejuri de bucurie. Congresul la care Roza Luxemburg si Klara Zeitkin au propus sa se celebreze aceasta zi? Si ce altceva s-a mai propus si ce s-a relaizat din propunerile acelui congres? De ce nu se sarbatoreste ziua in care s-a creata prima organizatie de sufragete sau mai bine ziua cand femeile au obtinut pentru prima oara in epoca moderan dreptul de vot? S-ar celebra o victorie. Si sa nu ma contracareze cineva cu hotararea ONU. Hotararea ONU a fost impusa de statele socialiste si de vesalii lor din "lumea a treia" (a nu se intelege ca toata lumea a treia era vsala tarilor comuniste)

Scrisoare către Mircea D., fostul meu anchetator de la Securitate de Stefan N. MAIER

Stefan Maier — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Stefan Maier:
Domnule Radu Ilarion Munteanu, RIM - cum iti place sa ti se spuna, iti multumesc pentru receptarea a ceea ce am vrut, poate nu cu suficienta modestie, din cauza urii pentru propria neputinta care ma incearca, sa spun. Teodor Maries nu va renunta la greva foamei iar nemernicii care se apara intre ei de dreapta judecare a faptelor lor il vor ucide prin indiferenta lor. Nu suntem capabili sa fim uniti in bine, RIM. Ar trebui facut ceva, si urgent, pentru ca mesajul lui Maries sa fie rostit nu doar de aceiasi oameni care il rostesc de 20 de ani incoace. Asta il rog pe Mircea D., care imi marturisea, dupa revolutie, ca a fost un adevarat cosmar sa ma ancheteze, realizand ca gandeste la fel ca mine. Aceasta marturisire este filmata. Ramane de vazut cat din ea a fost minciuna si cat adevar.

Balcon cu vedere la Mall de Florin PREDESCU

freya-andreea — 1970-01-01T00:00:00+01:00

freya-andreea:
superb articol ,a-si mai citi, si alt artcol de aceelasi autor,dar intr-un stil mai aparte, m-a refer, cu indulgenta si fara exagerarii.

Pensia lu\' Gigel - studiu de caz de Anonim

IULI — 1970-01-01T00:00:00+01:00

IULI:
Calculul este aproape corect dar departe de crudul adevar... Daca Gigel se angajeaza AZI cu un salariu de 1100 lei si va avea acest salariu 35 ani, puncatajul lui mediua anual va fi: 1100/1800=0.61111*12/12 = 0.61111 nr. de puncte cumulate vor fi: 0.61111*35/35=0.61111 Pensia va fi:0.61111*732.8=448 lei cu conditiile: - sa aiba salariul de 1100 lei timp de 35 ani - salariul medi pe economie sa fie de 1800 pe intreaga perioada - valoarea punctului de pensie sa fie aceeasi 448 lei va avea pensie Gigel dupa 35 ani de munca

Balcon cu vedere la Mall de Florin PREDESCU

mihai-soarecu — 1970-01-01T00:00:00+01:00

mihai-soarecu:
Foarte pe faza acest articol, numai ca autorul e un pic dezorientat de zona. Acest mall este situat intre Calea Vacarestii,si sos. Oltenitei, este o zona,destul de populata,si de ex. ieri am fost si, eu cu fam. si pe linga baloane in mall s-au dat si bomboane de caliate (bineinteles importate) dar ce vroiam, sa specific aici, e,ca este, bine venit acest mall,pentru ca ne ofera o mare varietate de produse si de calitate, cu preturii destul de acceptabile pentru cei ce muncesc,Criticii avem de peste tot, aprecierii, ba, si aici se vede incisivitatea romanului.

Scrisoare către Mircea D., fostul meu anchetator de la Securitate de Stefan N. MAIER

radu-ilarion munteanu — 1970-01-01T00:00:00+01:00

radu-ilarion munteanu:
D-le Stefan Maier, articolul Dv il resimt, dincolo de forta lui militanta, de salubritatea morala si de intransigenta necesara ca un balsam pe suflet. am fost coleg de salon o saptamana cu cristian paturca, vocea pietii universitatii, care, dupa ce si-a pierdut casa, e gazduit cu generozitate de Teodor Maries in sediul asociatiei. n-o sa dau amanunte medicale. Ne-am imprietenit instantaneu iar serile salonul devenea o scena cu iz kafkian cand ascultam impreuna pe laptopul cerut de acasa vechile cantece ale pietii universitatii. in mijlocul dezinteresului celor din jurul nostru. intr-o singuratate dezesperanta, dar incasabila. Nu stiu daca anchetatorul Dv va raspunde sau nu, dar salut chemarea pe care Dv o faceti la bara unui minim gest de onoare. as indrazni sa adaug ca nu numai reteaua omologilor anchetatorului Dv e responsabila de viata pe care Teodor Maries o pune cu generozitate eroica pe tava, ci si lasitatea noastra, a celor anonimi, a celor care nu facem ce ar trebui, sa propagam si sa amplificam gestul liderului asociatiei "21 decembrie" pana la nivelul sonor care i-ar ameti pe cei care au ramas stapani pe teren, facand zin acele zile unice in eroismul lor o paranteza trista in cadrul unui regim cu mai multa continuitate decat schimbare.

Din cartea \"LA CURTE\"...editura DACIA de ady ross

itzhak bareket — 1970-01-01T00:00:00+01:00

itzhak bareket:
...care va sa zica asa-i e cazul...prima data,am ghicit...acuma, stiu!MULTUMIM FRUMOS,SI VA PROPUN O AFACERE:ADICATELEA UN SCHIMB "TROC MATALUTA IMI TRIMITI DEA-LE MATALE,SI'N SCHIMB, EU,DEA-LE MELE...ce parere ai?MERGE?...adresa mea:strada levanon79a tel-aviv 69345.daca da,DA,daca nu,stiu eu?...SA VEDEM. FELICITARI,CU DRAG,itzhak bareket.

Nu-mi place 8 Martie ! de Andrea GHIȚĂ

Petru CLEJ — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Petru CLEJ:
Andrea, sunt de acord cu tine 100%. Cineva spunea că dacă o singură zi e a femeilor, rezultă că toate celelalte sunt ale bărbaților. Și mai rău dec�t �n Rom�nia e �n Republica Moldova, unde 8 martie e zi liberă, �n buna tradiție bolșevică. �mi aduc aminte că eram acum vreo patru ani la Chișinău la radio Antena C chiar �ntr-o zi de 8 martie și mi-a făcut o imensă plăcere să provoc apoplexia unor ascultători spun�nd că e o sărbătoare tipic comunistă, o zi �n care bărbații, �ndeobște misogini și mitocani, aduci femeilor flori și le cedează locul �n mijloacele de transport �n comun.

Scrisoare către Mircea D., fostul meu anchetator de la Securitate de Stefan N. MAIER

Revaru — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Revaru:
SUNT SIDERATA. DESI, NIMENI NU POMENESTE NUMELE DE FAMILIE...IN CAPUL MEU ARE "IZ" SCRIITORICESC...DOAMNE, MARE TI-E GRADINA!

Nu-mi place 8 Martie ! de Andrea GHIȚĂ

1970-01-01T00:00:00+01:00

:
Nici mie nu-mi place deloc acest fortat "8 Martie Ziua Internationala a Femeii"! Sarbatoarea "la snop" numai sarbatoare nu este...e o contradictie in termeni...