RomaniaLibera.com - Ecouri

�nţelegerea dintre rom�ni și unguri �ncepe de la limbă de Tihi CZIKA

Petru Clej — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Petru Clej:
Tihi are un blog excelent (nu �n calitate de politician): http://limbacailor.wordpress.com/

�nţelegerea dintre rom�ni și unguri �ncepe de la limbă de Tihi CZIKA

Mihai Platon — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Mihai Platon:
Imi place continutul, echilibrul si argumentatia din articolul d-lui Tihi Czika. Imi aduce in gand ca, alaturi de invatarea reciproca a limbilor Romana si Maghiara, copiii si adolescentii din Romania ar trebui incurajati (obligatoriu si la alegere, in scoala) sa studieze mult mai atent limbile de larga circulatie europeana si internationala: Engleza, Germana, Franceza, Spaniola.

Giulgiul lui Isus Cristos - relicvă sau escrocherie? de Anton CONSTANTINESCU

Anton Constantinescu — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Anton Constantinescu:
Intr-adevar, este greu sa te pui cu religiosii, dar este necesar. Exista si intre cei care ar trebui sa fie educati din punct de vedere stiintific o atitudine comuna cu a babei needucate despre care vorbiti. Cand s-a trecut la analiza acestor atitudini, surpriza cea mare a fost legata de faptul ca unii oameni, desi stiu bine ca argumentele lor stiintifice au valoare nula, totusi insista in apararea religiei din motive extra-stiintifice: "las'ca exista acolo ceva de care oamenii sa se teama, ca altfel se da peste cap morala". Realitatea este insa ca morala este data peste cap tocmai in situatiile in care religia e sprijinita din ipocrizie, iar nu din convingere. Ii respect cu mult mai mult pe cei care gresesc, sprijinind religia din motive personale, decat pe cei care o sprijinesc din cinism. Legat de faptul ca unii "doctori in stiinte" sunt vinovati de orbire, este totusi ceva de inteles: de exemplu cineva care si-a luat doctoratul in "ape reziduale" nu este specialist si in mecanica cuantica sau in genetica. Cand vorbeste in numele stiintelor de care nu are habar, poate vorbi la nivelulul Lelei Floarea. Ca sa fii situat de partea adevarului stiintific, trebuie sa depui un efort de gandire si informare corecta, pe care unii nu sunt dispusi sa-l depuna.

Frații gemeni - fascismul și comunismul de Vladimir TISMĂNEANU

Anton Constantinescu — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Anton Constantinescu:
Domnule Munteanu, aici dvs gresiti fundamental: " Regret, domnule Constantinescu, nu eu ma insel! In viitor, nu ma mai contraziceti pe teme de istorie. Mai ales cind va las loc de "retragere". Sau formularea mea v-a facut sa va ginditi ca nu sunt sigur pe cele scrise? De'.....)" Vad ca aveti iluzia grandorii. Fiecare dintre noi face erori, nimeni nu este scutit, dar din discutie este necesar sa stabilim adevarul. Ca dovada ca v-ati inseleat in mai multe randuri. Dar eu nu pun accentul pe faptul ca v-ati inselat, ca si altii o fac, ci pe faptul ca persistati in greseala. Nu sunt deranjat de orgoliul dvs nemasurat, ci de efectul pe care acesta il are asupra discutiilor. Sa le luam pe rand: Iata cum este definit incidentul respectiv de alta sursa: "Patton came under criticism for the "Sicily slapping incident" (see above), Eisenhower met privately with Patton and reprimanded him, but then reassured Patton that he would not be sent home to the United States for his conduct. Many historians have speculated that, had it been anybody other than Eisenhower, Patton would have been demoted and court-martialed. Of the two slapped soldiers, one was AWOL from his unit, and reported diarrhea (which could be induced by eating the issue yellow soap). The other had malaria, but had been labeled by the hospital unit as a "battle fatigue" case." Deci intr-adevar erau doi soldati, dintre care unul a reclamat probleme legate de diaree (care putea fi indusa de faptul ca a mancat sapun galben) iar al doilea a avut de fapt malarie, cum am amintit, dar a primit atunci un diagnostic gresit de la spital ("caz de oboseala in batalie". Nu inteleg de ce ati facut din toate acestea un caz de orgoliu personal. Dar pentru ca a venit vorba de corectarea unor erori (de data asta fiind vorba de o eroare grava), vreau sa specific ca Insula Serpilor se numea in antichitate intr-adevar Insula Alba sau Leuce, sau Leucos, sau Insula lui Achile. Corectez aceasta eroare, pentru ca ati scris cu totul altceva intr-un material. Intrucat am ramas cu gura cascata citind ce ati scris (ca nu se cunoaste realitatea), am cautat insistent literatura despre insula Serpilor, ceea ce va recomand si dvs. De aici nu trebuie sa pontificam, ci sa discutam, chiar in contradictoriu. Altfel ne-am expune ridicolului. La fel, ma simt de-a dreptul naucit (inca) de afirmatia pe care ati facut-o ca daca nu cred in dumnezeul iudeo-crestin, sunt..."batut de dumnezeu". Sper sa va reveniti ca sa discutam normal lucrurile.

Vandalizare a Cimitirului evreiesc Giurgiului din București de Stefan N. MAIER

Petru Clej — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Petru Clej:
Domnule Ion Adrian, Nu e "blasfemie" (văd că vă obsedează �n continuare acest termen), ci un delict penal foarte grav, căci Rom�nia e guvernată de legi, nu de Biblie. E un act de ură extrem de grav, de sorginte nazistă, care ar trebui să vă �ngrijoreze �n calitate de cetățean rom�n, indiferent de etnie sau convingeri religioase.

�nţelegerea dintre rom�ni și unguri �ncepe de la limbă de Tihi CZIKA

ion adrian — 1970-01-01T00:00:00+01:00

ion adrian:
Multumesc, il voi citi negresit si daca voi avea ceva de comentat, as prefera s-o fac aici si nu la articol?

�nţelegerea dintre rom�ni și unguri �ncepe de la limbă de Tihi CZIKA

Petru Clej — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Petru Clej:
Ia citiți acest articol "Bau-baul iredentismului unguresc şi dubla măsură" http://www.romanialibera.com/editorial/editorial.php?step=articol&id=355

�nţelegerea dintre rom�ni și unguri �ncepe de la limbă de Tihi CZIKA

ion adrian — 1970-01-01T00:00:00+01:00

ion adrian:
Poate scrieti un articol mai amplu pe teama aata si ma veti lumina si-mi va cadea si fisa.

�nţelegerea dintre rom�ni și unguri �ncepe de la limbă de Tihi CZIKA

Petru Clej — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Petru Clej:
E comică hipersensibilitatea domnului Ion Adrian... Dar pentru că nu �nțelege (sau se face că nu �nțelege) despre ce e vorba, am să-i dau un indiciu: procentul populației ungurești din Transilvania e aproximativ egal cu cel al populației rom�nofone din Regiunea Cernăuți, adică circa 20%. Poate așa �i cade fisa...

�nţelegerea dintre rom�ni și unguri �ncepe de la limbă de Tihi CZIKA

ion adrian — 1970-01-01T00:00:00+01:00

ion adrian:
Pai nu prea sunt astfel de oponenti pe aici sau daca sunt nu vedem noi mesajele acestora, deci eu unul nu am la ce sa ma pronunt, mai intai pentru ca sunt pentru studierea facultativa a limbii maghiare in Harcov si in plus ca nu am contraopinent.

Cultura de Internet: acces prompt, dar şi lene mentală, pasivitate, impostură de Andrei PLEȘU

Paul Tumanian — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Paul Tumanian:
Cu tot respectul pentru autor, articolul nu mi se pare convingător de astă dată. Argumentaţia �mi pare �nlocuită de expresivitate, ceea ce �ndeobşte dă farmec unui text, nu �nsă şi soliditate. Căutarea prin internet presupune, printre altele, şi exersarea disciplinei �navigatorului�, tocmai prin tentaţia nenumăratelor ramificaţii �baroce� care se deschid pe traiectul căutării. Impostură? De ce? Impostura poate apărea numai c�nd prezumtivul impostor scoate �pe piaţă� produse dubioase; despre care nici măcar nu se poate afirma că �şi au sursa pe internet sau �n clasicele biblioteci somptuoase. Numai pentru că nu ştiu care realizator tv apare �pe sticlă� nedespărţit de un laptop? E uşor de presupus că un realizator tv �şi pune pe calculator schema dezbaterii, eventuale citate şi altele asemenea. Iar dacă, pe deasupra trece, prin asta, drept �băiat deştept� este fie pentru că asta doreşte, fie fiindcă aşa �l vede telespectatorul.

�nţelegerea dintre rom�ni și unguri �ncepe de la limbă de Tihi CZIKA

Petru Clej — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Petru Clej:
�i rog pe potențialii oponenți ai studierii opționale a limbii maghiare de către non-maghiari �n zonele unde etnicii maghiari reprezintă o pondere importantă (să zicem peste 20% din populație) să răspundă la următoarea �ntrebare: �Ar trebui ca limba rom�nă să fie obiect de studiu opțional �n Ucraina pentru non-rom�ni �n zonele unde etnicii rom�ni reprezintă o pondere importantă (să zicem peste 20% din populație?�.

Frații gemeni - fascismul și comunismul de Vladimir TISMĂNEANU

Mircea Munteanu — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Mircea Munteanu:
Am scris deja doua raspunsuri, dar nu stiu de ce, nu pleaca. Am raspuns la intrebarea dvs. pe adresa de e-mail. In ce priveste solutionarea litigiilor filozofice, am raspuns in postare, dar nu ati dat importanta paragrafului respectiv. Sau doriti precizari. Disputele filozofice (si cele intelectuale, in general) nu se pot rezolva decit prin publicare si dezbatere publica. In cazul in care acceptam cenzura, aruncam un val de umbra asupra vietii intelectuale si scolilor de gindire, care vor grupa toti nemultumitii, refulatii, etc. Efectele vor fi multiple. In primul rind, se va crea o teorie oficiala si una neoficiala. In al doilea rind, stiti ca tentatia "fructului oprit" este mare si face numeroase victime, care nu ar exista daca nu s-ar ascunde nimic. Nu trebuie sa neglijati ca intotdeauna apar oportunisti pe segmentele "interzise". Lucrul cel mai neplacut este ca filozofii se vor tramsforma dintr-un corp de elita, care ghideaza politicul, intr-un corp de mercenari dubiosi, subordonati politicului. In rindurile lor se vor inregimenta tot felul de neaveniti, maestri in utilizarea etichetelor. In acest mod, filozofii vor fi coboriti la nivelul de politruci. Aceasta experienta a mai fost facuta in sec. XX. Din doua pozitii diferite: fascism-comunism. Rezultatul a fost acealsi. Experientele sunt prea proaspete si dureroase, pentru a mai fi repetate. Nu cred ca trebuie sa imitam solutiile lor (desi tentatia e mare), mai ales ca apar tot felul de noi provocari. (Terorismul mondial, renasterea neofascismului, admiratia maladiva a unor inteletuali din Occident fata de comunism, etc.). In acelasi timp, trebuie privit la efortul tarilor comuniste sau foste comuniste. Emanciparea lor este insotita de o explozie editoriala si de o efervescenta intelectuala. Cred ca asta este solutia. Sigur, opinia mea lasa loc si opiniei altora. Majoritatea va decide ... Nu. Hotarit, nu. Aici nu mai decide majoritatea (intelectualilor) ci practica. Majoritatea se poate insela, poate urma un fals profet, etc. Rezultatele practicii va da dreptate unui filozof sau altul, unui curent de gindire sau altul. Din Constanta, numai de bine!

Diaspora, exclusă din alegeri de Liviu ANTONESEI

nick sava — 1970-01-01T00:00:00+01:00

nick sava:
Eu ii multumesc dlui Novac pt postarea lui. Asta ne explica de ce legea e facuta cum e facuta:-)

Diaspora, exclusă din alegeri de Liviu ANTONESEI

Raymond Luca — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Raymond Luca:
Dle Novac, Recunosc ca am privit cu scepticism utilitatea ca romanii din diaspora sa-si voteze reprezentanti in Parlamentul de la Bucuresti. Eu insumi fiind un roman din diaspora, am considerat ca nu am mai multe interese aici, in SUA, deci poate o reprezentare in Congresul SUA ar fi fost mai utile, decit sa fiu reprezentat in tara. Am postat chiar un ecou la un articol publicat in acest ziar. Intre timp am fost "pedepsit" ca nimeni altul: am fost invitat sa candidez din partea PNL pentru unul din colegiile din strainatate. Am acceptat cu destul de multa prudenta acest rol si marturisesc ca in permanenta am avut in memorie ecoul postat acum citva timp. Am ales sa comunic cu cit mai multi romanii din SUA, din Canada, cu multi din prietenii mei din diaspora si sa inteleg care sunt problemele cu care se confrunta. Am realizat ca a fi senatorul,sau deputatul lor este un "full-time job". Asa am reusit ca in scurt timp sa-mi conturez un program de campanie consistent si care ramine in continuare deschis si altor teme, sugestii, initiative. Nu intru aici in detalii caci nu am un contract de publicitate cu ziarul "Acum", dar imediat ce o sa-l am, va voi invita si pe dvs. si pe toti cititorii ziarului sa-mi viziteze web-site-ul de campanie. Propunerea dvs. nu este insa viabila macar si din cauza ca suntem multi in diaspora care platim taxe in tara, cum platim si in tara de adoptie (avem investitii in tara, obtinem venituri si in consecinta platim taxe). Criteriul propus de dvs. este deci greu de aplicat, dar in primul rind este nedrept, caci ar impiedica cetateni romani sa-si exercite un drept fundamental consacrat prin Constitutie. Mai important ar fi de vazut cum sa reusim sa impunem votul prin corespondenta / online in asa fel incit cit mai multi romani sa-si exercite acest drept.

Giulgiul lui Isus Cristos - relicvă sau escrocherie? de Anton CONSTANTINESCU

Doare Capul — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Doare Capul:
Haideti sa va spun eu una si mai tare: cind acum citiva ani am discutat despre toate acestea cu niste oameni de stiinta, aplicata dar tot stiinta, doctori la Oxford, si unde mai pui, si de origine romana, de fapt romani de-a binelea, ce credeti ca mi-au replicat? (Eu eram in rolul autorului acestui articol). Ca insusi testul cu Carbon este irelevant in a stabili virsta!!!!! Ca procedura e pur si simplu nula in materie de datare!!! Cu alte cuvinte, plecati de-aici cu stiinta asta pacatoasa, care nici macar buna nu e sa dea un raspuns pertinent. Si atentie: erau ingineri amindoi, nu ...baba cu picioare murdare a lui Tutea!! Pe aia o mai poti intelege, ca n-a facut politehnica, nu stie ce e Carbonul 14, dar pe ei, ajunsi acolo prin examen? Vorba altui roman tot din Oxford, si tot doctor si el, dar in teologie, de asta data: "Te pui cu Dumnezeu?" Eu, cel putin, nu ma mai pun, ca ma doare capul...

�nţelegerea dintre rom�ni și unguri �ncepe de la limbă de Tihi CZIKA

George Petrineanu — 1970-01-01T00:00:00+01:00

George Petrineanu:
Am vrut sa scriu exact acelasi lucru. Impunerea unei ANUME limbi secundare in scoala, oricare ar fi ea, este cat se poate de contraproductiva, daca nu, in conditiile actuale, imposibila. In acelasi timp, nu ar trebui sub nici un chip indepartata ideea, pentru ca ar fi efectiv o pierdere. Vad insa probleme mari in aplicarea unei astfel de proiect in PREZENT. Neindemanarea si spiritul grosolan-militienesc cu care autoriatile romane ar implementa proiectul se va lovi ca nuca de perete de iritabilitatea romanilor in fata a orice pare o ,,pretentie" din partea romanilor-maghiari. Prin impunere autoritara se va compromite aceasta idee valoroasa. Si nu vad dim pacate cum in zilele noastre un astfel de curs nefericit ar putea fi evitat. As mai vrea sa creionez cum vad, in opinia mea, o lansare. Un manual minimalist, bine facut, atractiv si care sa contina cat se poate de multe elemente interesante si atractive despre cultura, obiceiurile maghiarilor. Romanii nu stiu mai nimic despre maghiarii-romani (si probabil si invers). As asigura ca inainte de lansare sa existe un lobby discret, de bun simt, dar cat mai eficient in favoarea ideei ca un copil roman sa studieze maghiara: sa fie ,,cool"! As situa stacheta exact la aceasta inaltime: elevul sa stapaneasca aceasta limba la un nivel de baza dar in acelasi timp sa se aleaga cu o apropiere fireasca de comunitatea maghiara. De exemplu, schimburi culturale prin gazduiri reciproce ar fi un ingredient, emisiuni interesante la televiziune, in care tineri romani si maghiari fac ceva impreuna. Inca odata, sunt extrem de sceptic in soarta acestui proiect pe care in acelasi timp il salut. Ma tem ca este un proiect pentru deceniile viitoare (cand poate nici nu va mai fi necesar). Inchei cu o vorba romaneasca: asta este... Si o completare: aceeasi initiativa ar putea fi luata si pentru limba romanes (sub premisele de rigoare, pe care le-am schitat mai sus). Dar pentru Dumnezeu, sa ne multumim cu regimul optional. Cu riscul de a da o recolta mai saraca, calitatea va fi incomparabil mai buna. Primii absolventi ai cursului de ,"limba si cultura" vor fi germenii de cristalizare pentru valuri viitoare din ce in ce mai largi.

Vandalizare a Cimitirului evreiesc Giurgiului din București de Stefan N. MAIER

ion adrian — 1970-01-01T00:00:00+01:00

ion adrian:
Dle Clej, Daca la mine va referiti, atunci aflati ca: 1. Sper sa fie prinsi si bagati la puscarie cei care comit asemenea blasfemii; 2. Daca sunt niste copii tampiti sa fie gasiti instigatorii ca nu cred ca au facut-o de capul lor si daca au facut-o de capul lor la scoala de corectie cu ei 3. Comentarii mai ample astept insa de la cei loviti direct in religia si in mortii lor mai mult decat de la alde mine, caci ar fi ca si cum in cazul vandalizarii zonei scriitorilor de la Bellu noi am astepta sa se indigneze altii mai mult decat noi. 4. Sunt de acord cu propunerea dlui Kaufman care fiind in Germania poate doar sa sugereze, dar eu cred ca profesori nostri sa faca ce sugereaza dlui, si as dori sa fie dintre cei din partea religiei majoritare, ca avand mai multa forta si ca o penitenta, ca o ispasire ca asa ceva s-a intamplat impotriva unor minoritari pe un teritoriu controlat de acesti majoritari. PS poate ca nu as fi intervenit eu gandindu-ma sa nu impietez asupra durerii celor de alta religie decat mine dar nu pot sa nu raspund la provocarea dlui Clej si deci am scris cele de mai sus.

Diaspora, exclusă din alegeri de Liviu ANTONESEI

Mihai Platon — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Mihai Platon:
Dle Novac, incercati va rog sa priviti si dintr-o perspectiva diferita decat cea enuntata in Romania si promulgata de beneficiarii reali si perversi ai interdictiei la vot aplicata diasporei. O perspectiva mai moderna, europeana, experimentata cu succes de altii.

Diaspora, exclusă din alegeri de Liviu ANTONESEI

Petru Clej — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Petru Clej:
Ecoul precedent este o variantă 2008 a lui "N-ați m�ncat salam cu soia" din 1990. Trec peste faptul că votul diasporei nu e o invenție rom�nească - �n Italia, de pildă se alege un senator de către italienii din afara țării, �n Franța șase senatori, �n Statele Unite se poate vota prin corespondență din afara țării și �n general �n majoritatea statelor democratice acesta este un drept inalienabil al oricărui cetățean, oriunde s-ar afla. C�t despre impozite, eu (și ca mine sute de mii de alți cetățeni rom�ni) plătim impozite �n Rom�nia pe chirii, dividende, dob�nzi și alte venituri, de care beneficiază persoane ca domnul Novac, nu cei din afara țarii. Ce-ar fi domnule Novac, ca cei două milioane de rom�ni care lucrează �n străinătate să nu mai trimită bani acasă? Ce s-ar face Rom�nia fără acești bani? Dar dumneavoastră? Nu cumva sunteți invidios �n loc să ziceți bogdaproste rom�nilor din afara țării?

Diaspora, exclusă din alegeri de Liviu ANTONESEI

Ion Novac — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Ion Novac:
Nu vad de ce votul celor plecati din tara ar fi necesar. Consider ca un cetatean care nu-si plateste impozitul in Romania nu ar trebui sa aibe drept de vot. Realitatile interne nu pot fi percepute prin mass-mdia corect.Cu atit mai putin prin propaganda diverselor partide. Asa ca,daca nu esti contribuabil si nici realitatea locala nu o traiesti,de ce ai vota ?. Deveniti cetateni acolo si votati la ei,sau reveniti acasa. Calea de mijloc este dubioasa.

Vandalizare a Cimitirului evreiesc Giurgiului din București de Stefan N. MAIER

Petru Clej — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Petru Clej:
Interesant ar fi de știut ce comentează cei care fac atac de apoplexie de fiecare dată c�nd cineva se leagă de "religia noastră strămoșească"...

Vandalizare a Cimitirului evreiesc Giurgiului din București de Stefan N. MAIER

Marcel Kaufman — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Marcel Kaufman:
Atacarea mortilor si a pietrelor funerale in orice loc din lume starneste oroarea si indignarea in fata acestui act las si (poate) dement. Dar cand sunt distruse 131 de monumente din piatra si granit, nu se mai poate vorbi de acte necugetate, demente sau emotionale, ci este clar o actiune bine pusa la cale, caci a avut loc intr-o perioada in care cimitirul era inchis vreme de opt zile, deci criminalii puteau actiona in liniste! Pe de alta parte cred ca trebuie sa ne ferim de o exploatare politico-demagogica a unor asemenea acte de barbarie, cu atat mai mult cu cat politia are sanse minime de a-i gasi pe autorii lor. Imi amintesc cum in Franta in 1990 a avut loc un act si mai barbar in cimitirul evreesc din Carpentras (Provence): un batran proaspat ingropat a fost gasit deshumat si cu o matura infipta in... partea posterioara! La vremea aceea Franta se gasea inaintea unori alegeri (parlamentare sau regionale) si partidul de extrema dreapta al lui Le Pen castiga de la o zi la alta in previziunile electorale ale presei. Dintr-o data "s-a desemnat" de catre Ministrul de Interne socialist Joxe venit la fata locului criminalul potential in persoana unui grupuscul de adepti ai acestei miscari din regiune. Politia a anchetat dar nu a putut gasi nimic palpabil impotriva suspectilor. Totusi Franta era "emotionata": la Paris s-a organizat o defilare de protest intre Place de la Republique si Place de la Bastille (traseu clasic al tuturor protestelor); in fruntea celor cateva sute de mii de oamenie care defilau scandand "le fascisme ne passera!" erau lideri politici ai tuturor partidelor clasice (inclusiv comunistii), lideri sindicali si - fapt unic in istoria celei dea 5-a Republici - Presedintele Mitterrand a defilat si el!!! Abea peste multi ani unul din participantii la acesta "tragere in teapa" s-a autodemascat in inchisoare unde se afla pentru cu totul alt delict si a desemnat drept capul bandei pe un alt tip, extremist de dreapta, mort deja, dar care actionase nu din motive politice ci sub influenta alcoolului, iar faptul ca victima era un batran evreu era o simpla intamplare: cautau un mormant proaspat mai usor de dezgropat!! Acum daca ma intorc la experienta mea personala: in orasul Karlsruhe unde locuiesc din 1972, a avut loc acum cativa ani o profanare a parcelei evreesti din cimitirul orasenesc cu mazgalituri de pietre funerale (mult mai inofensive decat ce s-a petrecut la Bucuresti). Numai ca in Republica Federala a Germaniei nimic de acest soi nu este considerat de autoritati "inofensiv" caci se stiu sub proiectoarele presei internationale. Doi profesori de la un liceu din oras au luat imediat initiativa de a merge spontan impreuna cu elevii lor la cimitir si vreme de mai multe ore au muncit in mod voluntar pentru a inlatura mazgaielile cu crucea incarligata de pe pietrele funerale si a repara pe cat posibil straturile cu flori din jurul mormintelor. Asi vrea sa aud despre asemenea initiativa si in Bucuresti: daca fiece liceu din Bucuresti ar lua in primire cateva morminte (bine inteles cu acordul familiilor sau a Comunitatii Evreilor din Bucuresti) desigur ca intr-un mod elegant s-ar spala Onoarea Romaniei aratand Lumii intregi ca Romanii in marea lor majoritate condamna asemenea acte de vandalism! Cer oare prea mult? Cred ca atata vreme cat in cartile de istorie din Romania li se va scrie elevilor ca Ion Antonescu "a fost un erou al neamului Romanesc" (ancheta ziarului D-voastra confirma aceasta parere) sunt putine sanse de a se astepta asa ceva!

Zgomotul şi Poliţia de Paul Tumanian

Viorica Bălteanu — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Viorica Bălteanu:
Excelent articolul despre petrecăreţii fără bun simţ, dar cu punga plină, care le ţine loc de educaţie (că frică de Dumnezeu de unde?). Din fericire, �n Timişoara, Poliţia şi Jandarmeria intervin corect �n cazuri similare.

Maxime şi expresii juridice latine II de Adriana NAZARCIUC

Mircea Munteanu — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Mircea Munteanu:
Asa e, numai ca "Testis unus, testis nulus". Nu va suparati, voiam sa va atrag atentia asupra dictonului "Non bis in idem". Este bine cunoscut de juristi, si de multi oameni culti. Numai ca sistemele totalitariste (fascisto-comunismul), utilizeaza o condamnare toata viata impotriva unui om. (De asta se feresc maharii de condamnari, i-ar arunca din viata normala, i-ar face victime perpetui si nu le convine. Stiu ce fac ei altora.) Ei pedepsesc pentru aceeasi fapta, toata viata un om, de cite ori au prilejul. Lor ar trebui sa le explicati acest principiu de drept, care nici macar nu e nou. In rest, numai de bine. Continuati, cred ca e util acest discurs.

Frații gemeni - fascismul și comunismul de Vladimir TISMĂNEANU

ion adrian — 1970-01-01T00:00:00+01:00

ion adrian:
Dle Munteanu , desi in postarea de mai sus nu imi raspundeati mie este o propozitie care are legatura cu ce spuneam eu si anume: "A gasi solutii pentru a condamna ideile filozofice, este o sarcina ce ma depaseste." Eu nu ma refeream la idei filosofice ci la fundamentele economice asa zis stiintifice care pot fi combatute si au fost dar nu pana la reducere totala la fals si poate ca este posibil... PS. Dle Munteanu , dar tocmai datorita profilului pe care-l aveti as vrea sa-mi raspundeti la intrebarea referitoare la iudeo-crestinism pe care v-am pus-o mai sdus si va comunic ca v-am intrebat ceva in alta parte si referitor la o problema de arheologie.

Cultura de Internet: acces prompt, dar şi lene mentală, pasivitate, impostură de Andrei PLEȘU

Munteanu Mircea — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Munteanu Mircea:
Nemaivorbind de faptul ca unele postari sunt intentionat gresite. Iar alte postari sunt victime ale altor pagini tot de pe Internet. Raul are capacitatea de a se auto-multiplica. Sau gresesc, se multiplica tocmai prin prostia celor care stiu doar sa butoneze, nu si cum sa utilizeze informatia, sau cum s-o verifice (si eventual, sa faca efortul de-a corecta pagina -electronica- gresita.) Cred ca ar trbui sa existe cenzori de informatie pe domenii de activitate, care sa corecteze greselile aparute. Cu activitate platita, evident. Mai sunt facturi de achitat, nimeni nu-ti da micare pe gratis si nici viitorul copiilor nu-l asiguri prin activitate voluntara sau cadouri ocazionale facute de o firma sau alta. De altfel, s-a raspindit ideea (comunista) ca intelectualii trebuie sa-si puna cunostintele la dispozitia societatii, gratuit. Cultura costa bani si timp (care e tot bani, plus renuntari dureroase la tot felul de afaceri sau distractii). Trebuie sa sigure posesorului ei un statut social si economic, pe masura investitiei.

Știință și Religie - Dialog imposibil? de Stefan N. MAIER

ion adrian — 1970-01-01T00:00:00+01:00

ion adrian:
Dle Gudea, Nu stiu daca veti citi acesta postare caci sunt cred eu cca 10 zile si mai bine de cand nu s-a mai postat nimic pe acest fir, dar cum eu mai am obiceiul sa mai revin ca sa vad cate ceva am observat din nou postarea dvs in care spuneti: "Sunt convins ca aparitia unei religii noi care poate explica in mod rational anomaliil stiintifice din univeres si care ofera o continuitate a vieti dupa moarte ar fi imbratisata de multi intelectuali" Recunosc ca imi este dificil sa pricep ce intelegeti printr-o "religie noua care sa explice in mod rational anomalii stiintifice din univers" si mai ales care "sa ofere o continuitate a vietii dupa moarte". Poate ca ati putea detalia acest subiect care mie mi se pare foarte interesant si regret ca nu am sezizat mai demult acest aspect in postarea dvs.

Frații gemeni - fascismul și comunismul de Vladimir TISMĂNEANU

Mircea Munteanu — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Mircea Munteanu:
Domnul Tismaneanu, a scris un articol temindu-se de polemici aprige. (paragraful 1.) Din pacate, in paginile revistei ACUM, nu au existat aceste polemici. Cauza poate fi multipla. Nu o comentez. Toti comentatorii au subliniat practica comuna a celor 2 sisteme. Eu am incercat sa suplimentez cu ideea ca cele doua sisteme au origini diferite si cu ideea ca o analiza exhaustiva a tuturor curentelor de gindire care ar fi contribuit la nasterea ideologiei fasciste poate fi o metodologie gresita. Aceasta metoda poate sa ne induca in eroare. Fascismul si comunsimul erau curente (sunt) demagogice, care foloseau tot ce gaseau. (Proverbe populare, sloganuri mass-media, comerciale, curente de gindire filozofica, etc.) A gasi solutii pentru a condamna ideile filozofice, este o sarcina ce ma depaseste. Pe de alta parte, in societatile democratice s-au publicat TOTI ginditorii sociali. Pozitivi sau negativi, de stringa sau de dreapta, extremisti sau toleranti. Cred ca asta e primul lucru care trebuie sa-l facem. Nu INDEX-uri, ruguri cu carti aprinse, cenzura ci libertatea de exprimare si analiza. Asta e adevarata arma impotriva fascisto-comunismului. (De acord, comunismul ajunge in fazele finale, prin national-comunism, la forme de gindire anti-evreiesti. Nu doar Stalin ci si PCUS,PCR, etc.) In ceea ce priveste pozitia gen. Patton, era nerealista. Este de remarcat anticomunismul sau, dar nu se putea atunci un astfel de asalt. (Am precizat de ce.) Ba nici mai tirziu, acest lucru n-a fost posibil. In final, comunismul s-a autodistrus, prin implozie. (Nu are rost sa derulam acum toate fazele.) Problema e ca modul de prezentare -a unui comentariu care nu-si are rostul in acest articol; de asta am si trecut observatia la PS- ma duce cu gindul la una din tezele sustinute de RLIV/ACUM: Yalta nu a insemnat impartirea sferelor de influenta. Mi se pare ca invinuirea intelectualilor de stinga, sustine tocmai aceasta teza. (Alaturi de refuzul planului gen.Patton.) Din acest motiv am explicat imposibilitatea acceptarii ofensivei contra URSS in 1945. (E de mirare de ce s-a postat acest comentariu care nu vizeaza articolul domnului Tismaneanu si nici nu e foarte clar. Si nici corect din punct de vedere istoric. Daca va uitati pe "Cruciada in Europa" de D.D.Eisenhower, publicata de Ed.politica, Bucuresti, 1975, in traducerea lui Nicolae Minei, pp.255-256, veti vedea ca e vorba de un conflict intre gen. Patton si doi SOLDATI, bolnavi de nervi. Pe al doilea l-a palmuit. Regret, domnule Constantinescu, nu eu ma insel! In viitor, nu ma mai contraziceti pe teme de istorie. Mai ales cind va las loc de "retragere". Sau formularea mea v-a facut sa va ginditi ca nu sunt sigur pe cele scrise? De'.....)

Cultura de Internet: acces prompt, dar şi lene mentală, pasivitate, impostură de Andrei PLEȘU

ion adrian — 1970-01-01T00:00:00+01:00

ion adrian:
Si in cautarile pe enorma bibilioteca virtuala ce este Internetul, apar destule derapaje colaterale si unele chiar fermecatoare. Desigur ca aceasta depinde de cine cauta...

Giulgiul lui Isus Cristos - relicvă sau escrocherie? de Anton CONSTANTINESCU

Gheorg — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Gheorg:
Cu religioşii este imposibil să discuţi. Atunci c�nd li se aduc probe concludente ce vizează absurditatea argumentelor şi dovezilor lor, ei vin cu tot felul de teorii mistice: că religia este un tăr�m distinct de ştiinţă, că �n cazul lor principiile şi criteriile ştiinţei sunt irelevante, că trebuie să crezi şi să nu cercetezi etc. etc. etc.

Diaspora, exclusă din alegeri de Liviu ANTONESEI

Zorba — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Zorba:
Nici eu nu voi putea vota la aceste alegeri, pentru ca inca nu mi-am facut buletin de Bucuresti si, ca sa votez, ar trebui sa fac un drum la Iasi. Nu voi face acest drum. Va fi prima oara cind nu voi vota. De-aia nici nu cred prea tare in sistemul uninominal, fiindca multi oameni se vor trezi ca ei vor sa voteze cu X, dar X va fi fiind in alt colegiu, pe cind la ei in colegiu e Y, care are mustatza, deci nu e bun. Prefer votul pe liste, pentru ca eu vreau sa votez o doctrina, chiar daca doctrinele sint atit de bulversate (nu numai la noi). Asadar, in ziua de vot o sa ma imbat cu Jack Daniel's si o sa zic: "...eu cu cine votez?...". Sau, si mai bine, o sa vizionez "O scrisoare pierduta".

�nţelegerea dintre rom�ni și unguri �ncepe de la limbă de Tihi CZIKA

ion adrian — 1970-01-01T00:00:00+01:00

ion adrian:
Tot ce spuneti este corect dar si eu si cred ca marea majoritate, alaturi de dl senator Peter Eckstein Kovacs, spune ca si dvs si chiar mai mult: "�nvăţarea, chiar şi opţional, a limbii maghiare de către elevii rom�ni ar deschide noi ferestre, şi ar putea fi un nou capitol �n relaţiile interetnice din Ardeal". Dl senator spune: "mai de graba optional" si motivul dat de dansul a fost limpede ca lacrima si anume ca nimic din ce intra fortat in materie de scoala, in educatia unui elev nu este digerat prea usor de stomacul acestuia. Si scopul este nu fortarea ci liberul consimtamant, chiar daca astfel procesul oficial va fi mai indelungat.

Sf�rșitul afacerii Rosenberg de Vladimir TISMĂNEANU

ion adrian — 1970-01-01T00:00:00+01:00

ion adrian:
Adevarul si numai adevarul, adevarul trebuie sa triumfe. Asa este bine, asa este decent, asa este moral si mai ales asa este util. Dvs dle Tismaneanu faceti foarte mult pentru acest lucru. Incercati in permanenta sa descoperiti si nu este usor si sa graiti adevarul si sunt sigur ca atunci cand v-ati inselat, daca s-a intamplat asta, poate ca ati fost primul care sa observati si sa faceti corectiile necesare. Asa ceva este o calitate extraordinara. Cred ca acesta calitate te face sa poti fi fericit...

�ntrebări despre Francmasonerie de Adriana NAZARCIUC

ion adrian — 1970-01-01T00:00:00+01:00

ion adrian:
Nu stiu daca si monumentul lui Albert Pike din Washington D.C. chiar este un subiect pentru ironie si astept cu interes sa vad cand va disparea ochiul si piramida de pe dolarul american.

In cautarea Modelului Suedez - impresii si nedumeriri (I) de George Petrineanu

George Petrineanu — 1970-01-01T00:00:00+01:00

George Petrineanu:
Domnule Constantinescu, Multumesc pentru comentariu si intrebari. Imi sunt de mare folos, la fel ca si orice alte comentarii, pentru corectarea cursului articolelor viitoare. In ce priveste plusurile si minusurile, am scris deja in partea a II-a ca modelul suedez este disputat de toate gruparile politice importante. De aici rezulta si o anume incertitudine a cetateanului: multe din plusurile declarate de stanga socialista sunt minusuri pentru liberali. Lucrurile se complica atunci cand plusurile si minusurile sunt evitentiate de un imigrant, a carui postura schizoida il obliga la o pozitie partial diferita de a suedezilor. Daca nu altceva, la ,,minusuri" isi va adauga propriile frustrari. Mi-am propus sa evit tentatia de a-mi lua rolul de judecator intre dreapta si stanga, mai ales ca am si eu propriile afinitati pe care nu vreau sa le las sa altereze o incercare de descriere mai obiectiva. Dumneavoastra ati atins principalele puncte. Relatia suedezilor cu americanii este contradictorie. Suedezii consuma intens si cu predilectie cultura americana in interiorul careia se simt ca la ei acasa (se pare ca au si un talent nativ pentru limba engleza). In acelasi timp, fata de germani si civilizatia germana contemporana, cu care ar a trebui sa aibe o serie de afinitati, abordeaza o pozitie nedrept de rece, suspicioasa, in cel mai bun caz ii ignora. Scriu acestea cu asumarea rezervelor de rigoare pentru astfel de generalizari.

Vauban \"avant la lettre\"? de Mircea MUNTEANU

ion adrian — 1970-01-01T00:00:00+01:00

ion adrian:
Dle Munteanu, Intrand eu mai atent in continutul revistei Acum am constatat preocuparile dvs de istorie si mai ales de istorie veche. Nu stiu daca ce va intreb intra in aria dvs de preocupari. Se stie daca omul de neanderthal este o rasa a speciei noastre sau este o specie diferita? Va multumesc.

Creaționism contra evoluționism - 9. De la moaștele Sfintei Parascheva la creaționismele contradictorii de Anton CONSTANTINESCU

Hexana — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Hexana:
Domnule Constantinescu, cred ca p�na la 17 ani, nefiind matur �nca, v-ati lasat influentat de mediu, de familie. Abia apoi ati descoperit ca puteti g�ndi cu propriul creier. Tocmai la asta se referea Ludwig Wittgenstein: Oamenii imita �n loc sa g�ndeasca. Multe din obiceiurile ortodoxisilor sunt absurde. �nmorm�ntarile, de exemplu. De frica sa nu r�da cei din jur, familia face poate sacrificii sa respecte traditia. Iar ceilalti vin sa priveasca si sa b�rfeasca c�t de mult a fost pl�ns cel care nu mai este. Din decenta (si igiena) capacul ar trebui pus �nca de la �nceput. C�nd eram copil nu puteam �ntelege de ce trebuie sa man�nci, sa te �mbuibi printre morminte. Este chiar barbar. Dialogul cu dumneavoastra a fost interesant si va multumesc �nca odata ca ati acceptat sa-mi raspundeti. Va doresc o zi placuta.

Frații gemeni - fascismul și comunismul de Vladimir TISMĂNEANU

ion adrian — 1970-01-01T00:00:00+01:00

ion adrian:
Dle Munteanu, Va intelesesem de la inceput si eram si sunt de acord cu ce spuneti, doar ca ce subliniam eu era ca ideologiile lor sunt purtatoare in germene de ce a urmat adica mie imi este teama, sa mai poata spune cineva azi, inca cu acoperire stiintifica (fals stiintifica desigur dar pana cand se face si demonstratia...), propozitii de soiul celei spuse la inceput de Iliescu: "Ceausescu a intinat idealurile nobile, etc etc," adica imi este frica de aceste "idealuri nobile". Adica, desigur trebuie sa vedem in primul rand faptele si apoi sa incercam sa vedem daca au o acoperire ideologica si de ce tip este aceasta. Dar cred eu ca si fata de marxism au fost din cei care au anticipat ce va fi sa urmeze si nu au fost bagati in seama. PS. Dar suplimentar, ma intereseaza opinia dvs privind ideea ca cele mai multe rele morale, sunt de origine iudeao-crestina, eu neintelegand daca in "etica iudeo-crestina" este vorba de religia crestina sau de civilizatia occidentala si sub ce aspecte, caz in care se poate sustine intrebarea afirmatie: "cum putem noi sa eliminam judecatile gresite din gandirea colectiva altfel decat prin condamnarea in bloc a eticii iudeo-crestine?" cu raspuns aparent obligat si cu care dl Tismaneanu nu a fost de acord si desigur ca si eu sunt de aceiasi parere cu Dl Tismaneanu.

Jos lăcomia! Jos capitalismul anglo-saxon! de Petru CLEJ

Petru Clej — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Petru Clej:
Domnule Cramar, Am o curiozitate, nu vă simțiți ofensat de ce și cum scrie domnul Deaconescu, dar sunteți de acord cu concluzia pe care o trage domnia-sa despre acest articol (bazat probabil doar pe lectura titlului): "Parerea mea e ca va cam grabitzi (cam ca de obicei, pe baza unor lecturi ad-hoc) a prezice disparitzia capitalismului -asha cum il shtim." Asta ați �nțeles dumneavoastră și toți ceilalți care au comentat articolul, că prezic dispariția capitalismului așa cum �l știm? Și dacă nu ați �nțeles același lucru cu domnia sa, după cum reiese din comentariile dumneavoastră (și a tuturor celorlalți), ce părere aveți de această frază: "Vorba aia: ma vetzi contrazice *doar* cand vetzi putea. Unul dintre noi va trebui sa *dispara* din publicatzia asta. Daca suntetzi cavaler. Ca eu sunt: daca eu greshesc, eu ma retrag." Sunteți de acord cu astfel de somații (�n mod normal, dat fiind că a dat-o �n bară și "fiind cavaler", domnul Diaconescu urm�nd vorba englezească "you should put your money where your mouth is", ar trebui să se retragă, dar nu i-o cere nimeni, mai ales că nu prea e băgat �n seamă, vezi articolul său http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?care=8314 unde a postat singurul comentariu)? L-am rugat să abandoneze acest papalism de bodegă care este complet disonant pe pagina revistei ACUM.

Creaționism contra evoluționism - 9. De la moaștele Sfintei Parascheva la creaționismele contradictorii de Anton CONSTANTINESCU

Anton Constantinescu — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Anton Constantinescu:
Doamna Hexana, Pentru a raspunde la toate intrebarile dvs ar fi necesar spatiul mai multor carti. Dar voi incerca sa va raspund, ca de obicei in totala buna credintsa. Cum ati vazut, am fost atacat in alta parte ca nu accept niciodata sa recunosc daca am gresit privind o informatie sau alta. 1. Referitor la moartea lui LUDWIG Wittgenstein, aveti dreptate. Cei trei frati care s-au sinucis din familia lui au fost: Rudolf, Hans si Kurt. Un material citit de mine mai demult spunea ca fratii homosexuali din familia lui s-au sinucis, si din acest motiv interpretarea mea a fost ca si Ludwig s-a sinucis. Cum am vazut acum, in alte materiale, se pare ca toti cei cinci frati au fost homosexuali, dar numai trei s-au sinucis. 2. Spuneti: "Intr-adevar singurul care a negat descoperirea genei VMAT2, si care, dupa opinia lui Dean Hamer, hotaraste daca oamenii vor fi religiosi sau atei, a fost Carl Zimmer (si colegii pot fi invidiosi !)" Cu alte cuvinte dvs credeti ca daca eu am fost credincios pana la 17 ani, iar dupa aceasta varsta am decis ca nu mai vreau sa cred in minciuni, mi s-a schimbat genetica personala? Gena respectiva nu are o actiune prea vizibila. Oricum, ideea lansata de Hamer despre "The God Gene" a avut pana acum aceeasi soarta cu "The Gay Gene": nu are acoperire in realitate. Exista insa o teorie care explica pe plan evolutiv de ce s-au selectat in cursul evolutiei oamenii care pot fi atrasi mai mult de apartenenta la o religie sau alta: in cursul evolutiei, oamenii care nu traiau in grupuri strase in jurul unei idei erau mai vulnerabili la animalele salbatice si alte pericole. Legat de celelalte intrebari: nu sunt de acord cu dvs ca religia ar insemna spiritualitate. Vazand procesiunile enorme din Bucuresti pentru moastele a patru sfinti *dintre care moastele false a sf Pavel din Grecia, (cand nimeni nu stie unde a murit acesta),. trag concluzia ca religia asa cum se manifesta azi reprezinta contrariul spiritualitatii. DESPRE MOARTE, CRED CA CEEA CE SPUNEAU EPICUREICII ESTE CORECT. Cele patru precepte ale lor erau: 1. Nu avem a ne teme cu nimic din partea mortii 2. Nu avem a ne teme cu nimic din partea bolilor 3. Durerea se poate suporta 4. FERICIREA SE POATE ATINGE. Fericirea nu trebuie sa depinda de starea personala, de exteriorul nostru, ci doar de interiorul nostru.

Jos lăcomia! Jos capitalismul anglo-saxon! de Petru CLEJ

adrian cramar — 1970-01-01T00:00:00+01:00

adrian cramar:
Domnule Diaconescu, Am impresia ca domnii Maier si Clej s-au cam grabit, bag�ndu-ma �n aceiasi oala cu toti cei care s-ar fi simtit ofensati de ce si cum spuneti. Nu ma simt ofensat si, pentru mine, puteti sa utilizati aceeasi forma. Spuneti ca lumea va iesi mai �ntarita din aceasta criza. Mai �ntarita �n ce ? In echitate, echilibru, responsabilitate ? Cine va ajuta sistemul sa se �ntareasca ? Statul, piata (Greenspan a recunoscut ca piata singura nu se poate autoregula), bursa, economia reala, raspunderea individuala a fiecaruia ? C�te putin din toate astea ? Aveti certitudinea că practicile financiare se vor �mbunatati �nspre binele si siguranta tuturor. Cine sunt acei � tuturor � ? Actionarii sau omul de r�nd (nu că omul de r�nd nu ar putea fi actionar, dar �ntelegeti sper diferenta) ? Noi (cei din tarile bogate � o minotitate) sau ceilalti (restul, adica majoritatea) ? Daca � tuturor � �nseamna tuturor, sunt gata sa punem pariu. Peste 2 ani ? Pot sa accept si 10 ani sau mai mult.

Frații gemeni - fascismul și comunismul de Vladimir TISMĂNEANU

Munteanu Mircea — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Munteanu Mircea:
Ptr. domnul Ion Adrian. Aveti dreptate, ideologiile celor doua curente trebuie studiate, dar nu trebuie sa ne insele. Daca mergem pe despicarea firului in patru ca o idee vine aici, alta de dincolo si deci concluzia este ca avem legaturi (ideologice) cu un curent sau altul, putem gresi. Ei preluau orice idee care le parea de folos sau de care se puteau folosi la un moment dat. Pentru ei, "scopul scuza -intotdeauna- mijloacele" folosite si acceptau -cu naturalete- "victimele colaterale". Adica oameni nevinovati, sacrificati pentru binele general. Nemaivorbind de faptul ca se asteptau la sacrificiul suprem din partea fiecaruia, pentru cauza. Studiul celor doua ideologii este util pentru a se evita greselile contemporane. Dar daca se pun solutii eronate si practica politica contemporana va avea de suferit. Cred ca nu m-am exprimat foarte clar. Nu avem, in ultima instanta, o divergenta de opinii. In acelasi timp astazi, multe partide noi (in special in tarile foste comuniste) vin cu fel de fel de programe si promisiuni. Evident, se feresc de ideologiile incriminate. Odata ajunsi la putere, insa, vedem ca se continua o anumita linie politica intr-un domeniu sau altul. Elementul pe care trebuie sa ne bazam sunt tipul de judecata, faptele. (Inclusiv caile de a ajunge la guvernare, precizam.) Altfel, riscam sa facem procese de intentie. (O alta practica comuna fascisto-comunista.) Nu va contrazic, dar cred ca atentia trebuie focalizata pe tip de actiuni si judecati (analize) facute. Evident, sloganurile cu tenta extremista trebuiesc evidentiate si izolate imediat. Nu la asta faceam referinta. In acelasi timp, incercam sa evidentiez faptul ca cele doua curente nu sunt frati siamezi, nu au originea comuna (deci ideologia de plecare identica) ci au ajuns la aceleasi solutii in practica. Datorita aceluiasi tip de silogism politic. Si dusmanului comun (capitalismul, economia de piata, democratia burgheza). Pentru ca ei chiar se raportau la toti ceilalti ca la dusmani, care trebuiesc nimiciti. Prin orice mijloace. Cred ca acum, ati inteles cele afirmate de mine. Daca nu, inseamna ca trebuie sa ma abtin -pe viitor- de la comentarii pe teme ideologice. Nu este vina dvs. ca nu intelegeti, ci a mea, ca nu stiu sa ma fac inteles.

Regele Mihai la 87 de ani de Principele RADU al Romaniei

Ioan Todiroae — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Ioan Todiroae:
Pentru Majestatea Sa Regele Mihai I cu ocazia Zilei de nastere 25 Octombrie urez: "La Multi Ani" cu sanatate si cu revenirea cat mai repede pe Tronul Romaniei ! Romania republicana este sufocata de: 1) mari nedreptati, 2) mari lipsuri, 3) mari greutati, 4) marea saracie, 5) mari abuzuri, 6) mari ilegalitati, 7) uriase evaziuni fiscale, 8) uriase hotii, 9) uriase excrocherii, 10) vasalitatea fata de Noul Stapan si Invadator al Romaniei CIA inlocuit Vechiul Stapan si Invadator al Romaniei - KGB, 11) Noua Politie Politica ce a continuat Securitatea, 12) Marea Coruptie, 13) Mafia PSD & co ce a continuat nomenclatura P.C.R., 14) etccccccc. Traiasca Regele Mihai I ! Cu toata consideratia si speranta, EXP.: somer [din cauza 11)] Ioan Todiroae (Satul Timisesti, Judetul Neamt)

Jos lăcomia! Jos capitalismul anglo-saxon! de Petru CLEJ

Mihai Platon — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Mihai Platon:
In intelegerea mea, articolul de fata face fin mit stock de vocile care prevad prabusirea capitalismului dupa trecatoarea criza economica aflata in derulare. Vorba unui guvernator de banca nationala: cerul este tot acolo, soarele si luna inca ne viziteaza la aceleasi ore, etc.

Jos lăcomia! Jos capitalismul anglo-saxon! de Petru CLEJ

ion adrian — 1970-01-01T00:00:00+01:00

ion adrian:
Dle Cramar repet acest raspuns postat dupa primul dvs raspuns,care inca nu a aparut poate ca din vina mea nu stiu, sau poate fiindca va intrebam ceva: Dle Cramar, Ma refer numai la prima propozitie si anume ca prin nastere sunt liberi si egali. Desigur ca este doar un principiu in raport de care insa se pot prin analiza logica toate celelalte asa cum in logica pana la urma nu ai voie sa contrazici nici unul din cele doua principii fundamentale independente, adica, care nu sunt deductibile unul din celalalt, si ma refer la identitate si noncontradictie. Daca cineva nu accepta ca oamenii se nasc si raman liberi si egali(aici sunt necesare niste precizari) este dreptul sau dar s-o spuna, nu sa zica da si sa faca nu. Axiomele economice la care ma refer nu sunt bazate le Declaratii ci le justifica adica propozitia de mai sus care in Declaratii este ca un fel de postulat fundamental, alfa si omega, devine doar o consecinta deductibila din cele economice. Si daca pe cale de rationament invers constatam ca implicatia este biunivoca si unica atunci acceptare declaratiei impune si acceptarea postulatelor caii a treia, asa le-am denumit. Referitor la continuarea dvs , de acord cu dvs, adica in calitatea si de niste animale denaturate si fara dumnezeu, trebuie zilnic sa ne batem cu semeni de-ai nostrii pentru acesta libertate. PS. Dle Cramar, Sa stiti ca in materia riscului pilonului doi, sunt poate primul care s-a miscat in sensul trezirii tineretului, dar nu-mi place sa ma refer la faptele mele ci doar la ideile mele.

Jos lăcomia! Jos capitalismul anglo-saxon! de Petru CLEJ

Petru Clej — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Petru Clej:
Ștefan, Domnul Deaconescu, �n stilul fanfaron și lipsit de haz care-l caracterizează, nu numai că n-a citit ecourile, dar n-a citit nici articolul (sau dacă l-a citit n-a �nțeles nimic), oprindu-se doar la titlu, apel�nd la ceea ce foarte plastic numeai "papalism". Un alt cititor a avut o reacție oarecum similară la citirea titlului, dar c�nd a citit articolul a revenit cu un e-mail de scuze. Nu aștept scuze de la domnul Deaconescu, dar dacă dorește un dialog civilizat �l rog să abandoneze fanfaronaedele și să �nvețe să scrie ca lumea �n limba rom�nă (nu e numai lipsit de haz, dar și plicticos).

Jos lăcomia! Jos capitalismul anglo-saxon! de Petru CLEJ

Stefan Maier — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Stefan Maier:
Mariane, Scuzele de la inceputul ecoului tau nu incearca sa-l ofenseze doar pe Petru Clej ci pe toti participantii la aceasta discutie. Imagineaza-ti un grup de oameni care discuta de o ora despre ceva si dai buzna TU, Marian Diaconescu si le spui "Ba zevzecilor, eu n-am timp sa ascult ce ziceti voi aicea (scuze) dar uite care-i parerea mea". Ma asteptam la ceva mai mult din partea ta, sincer.

Jos lăcomia! Jos capitalismul anglo-saxon! de Petru CLEJ

nea marin — 1970-01-01T00:00:00+01:00

nea marin:
Domnule Clej, eu cred, sincer, ca va cam grabitzi. Nu, n-am avut timp sa citesc cele 69 de ecouri (scuzele de rigoare), asha ca uite care-i parerea mea: Parerea mea e ca va cam grabitzi (cam ca de obicei, pe baza unor lecturi ad-hoc) a prezice disparitzia capitalismului -asha cum il shtim. Nu va simtzitzi jenat, va rog frumos, a dat chix , mai an, chiar shi Marx (ma scuzatzi, nu va putetzi compara cu chiar Marx!). Desigur lacomia/frica ne caracterizeaza, desigur, sunt probleme, da' va rog sa va calmatzi, chiar va rog frumos. Lumea, departe de-a ajunge la apocalipsa, va ieshi *shi* din criza asta mai intarita. Ce sa mai zic? Ce sa mai comentez -cand vaz comentatori *chiar dupe ureche*, adica din cei care citeaza shi ei din doua-trei cartzi *de popularizare* pe care le-au cetit (dvs. vad ca facetzi gresheala a doua oara!)- scriind "materiale" pe RLV? Vorba aia: ma vetzi contrazice *doar* cand vetzi putea. Unul dintre noi va trebui sa *dispara* din publicatzia asta. Daca suntetzi cavaler. Ca eu sunt: daca eu greshesc, eu ma retrag. Shi iar: a vorovi, a scri, putem cu totzii, nu ne costa chiar nimic. Ca *nu* e vorba de *realitate*, n-asha? Ei bine, eu va arunc manusha: adicatelea, capitalismu', ala prorocit de multzi idiotzi cu shtaif (carora le cititzi cartzile/scrierili), va fi *bine merci*. Ei bine, daca voi avea dreptate, va voi scrie peste doi ani cam asha: "Da' de ce scritzi despre ce *nu va pricepetzi*, domnule Clej?" De ce va pun intrebarea asta? Pai, e simplu: pen' ca eu, adicatelea, pe numele meu de artista, adica, nea marin, sunt *foarte optimist*. Criza asta va duce la *ajustarea, imbunatatzirea* practicilor financiare. Inspre binele shi sigurantza tutulor. Punem pariu? Cele bune, Nea Marin

Creaționism contra evoluționism - 9. De la moaștele Sfintei Parascheva la creaționismele contradictorii de Anton CONSTANTINESCU

Hexana — 1970-01-01T00:00:00+01:00

Hexana:
Domnule Constantinescu, Nu prea am �nteles la ce va referiti cu cele 180 de grade, dar pentru mine este o placere deosebita sa fac un schimb de pareri cu dumneavoastra. �n r�ndurile dumneavoastra s-a strecurat o grava eroare: cel care a scris �Tractatus logico-philosophicus�, adica Ludwig Josef Johann Wittgenstein, a murit �n 1951 bolnav de CANCER. Cu o zi �nainte de a muri a fost vizitat de prietenii sai englezi, iar Wittgenstein i-a spus sotiei sale: � Spune-le ca am avut o viata minunata.� Poate ati vrut sa va referiti la faptul ca dupa sf�rsitul primului razboi mondial a suferit depresiuni, dar atunci c�nd �n jurul tau vezi numai moarte este imposibil sa nu te afecteze. Va scriu doua dintre citatele sale celebre: �Granitele limbii mele sunt granitele lumii mele� (Tractatus, 5.6) �Despre ce nu poti vorbi ar trebui mai bine sa taci� (Tractus,7) Este adevarat ca a primit o educatie catolica dar de multe ori copiii care provin din familii foarte religioase devin atei sau invers. Lui Wittgenstein nu-i placea sa scrie mult dar a contribuit la dezvoltarea logicii moderne si filosofiei limbajului. �ntr-adevar singurul care a negat descoperirea genei VMAT2, si care, dupa opinia lui Dean Hamer, hotaraste daca oamenii vor fi religiosi sau atei, a fost Carl Zimmer (si colegii pot fi invidiosi !). Dar nici acesta nu a adus argumente solide. Cum se explica ca nu ati scris nici o informatie despre viata, eventual originea, si cine a fost Carl Zimmer (si daca este un dusman al stiintei??) ? D. Hamer nu a publicat �n reviste stiintifice dar a fost promovat ca � Doctor of Philosphy (Ph.D)� la Harvard Medical School. Geneticianul Hamer a �ncercat sa descopere daca Dumnezeu locuieste �n genele noastre, sa construiasca un pod �ntre stiinta si religie si sa afle daca credinta are origini biologice. Cu ajutorul a 2000 de probe ADN a studiat care este diferenta �ntre religiosi si atei. Cu toate acestea studiile sale nu au putut fi dovedite.Dar daca doriti sa aflati mai multe amanunte, �i puteti scrie personal la adresa: deanh@helix.nih.gov Charles Hartshorne explica ca omul este singurul animal religios al pam�ntului. �n 1975 a aparut cartea biologului britanic Alister Hardy cu titlul �The Biology of God � A scientist�s study of man the religious animal�. Aceasta tema i-a mai preocupat si pe altii. Filozoful Montaigne (1533-1592) se �ntreba daca nu cumva si elefantii au idei religioase pentru ca atunci c�nd se spala si se curata stau cu trompa ridicata �n sus spre soare si privesc g�nditori precum ridicam noi bratele c�nd ne rugam (Michel de Montaigne, Essais, Z�rich 1992, p. 66) �n legatura cu Julian Jaynes, mi-am copiat cartea sa� Originea constiintei� si sper ca �n urmatoarele zile sa o citesc. Ca sa ne descretim putin fruntile va voi povesti care este diferenta dintre un om de stiinta, un filozof si un teolog. Omul de stiinta cauta �ntr-o camera �ntunecata o pisica neagra. Filozoful cauta �ntr-o camera �ntunecata o pisica neagra care nu este acolo. Iar teologul cauta �ntr-o camera �ntunecata o pisica neagra care nu este acolo dar el striga:�O am!� Cu totii suntem �n cautarea pisicii din camera �ntunecata dar unii cred si striga ca o au. Dumneavoastra o cautati sau sunteti sigur ca nu o veti vedea niciodata? Va multumesc pentru grija parinteasca care mi-o aratati �n legatura cu blestemata asta de energie si ca sa va �ntorc sfatul va amintintesc ca si creierul este un mare consumator de energie si ....sa aveti grija sa nu vi-l p�rlizi cumva. Nu pot sa �nchei fara a va pune c�teva �ntrebari: De ce exista religiosi si atei si care este diferenta dintre ei? De ce cred oamenii? Este spiritualitatea mostenita? De ce au oamenii �nclinatii spirituale? Cum a aparut viata pe pam�nt? Ce credeti ca ne asteapta dupa moarte? Ce este pentru dumneavoastra, psihologic vorbind, Dumnezeu?