Articole

tracul violonistei

"n-ai încredere"-zici,

seriozitatea mea ... din totdeauna
a fost şi va fi, în numele poeziei, improvizaţiei
pe partitura golemului. sarcastic, trivial, echivalentul supravieţuirii pe scena cu cortina
trasă, cu spatele la public
îmi cânt monologul.
naşterea e ceva sacru
precum cascada din muntele meu.

gafa mea cea reală ... de a te studia
ca o posibilă Muză, ombilical cordon,
cerşit Speranţei,
dându-ţi puterea cuvintelor mele
pe o tipsie de argint, suntetul viorii
fără surdină ...doar pe o coardă în
capriciul următor după cele 24,
doar Paganini, virtuosul e fără cusur!

nici să meriţi Infanta din mine,
plutind în danteluri
fermecate,
în timp ce
tu
mă înşelai
cu toate curvele nopţii
deşănţate de furnici pisăloage
te detest şi o ştii!

pumnul în plex
e specialitatea ingratului, falsului poet
în cascade de cuvinte
fără noimă.
paharul de şampanie,
bea-l singur.

scrie-ţi semnalul
vizitei pe tărâmul meu
mereu narcisist.

taie-mi craca, Dragule!
taie ce vrei. cumpara-mi alte butoane roşii,
pachete de ţigări fumate,
chibrite stinse,
buze moi în compoziţie
pe un portativ mişcător.

nu mă citeşti nici măcar de Şhabat
nu-mi pasă de rochia vaporoasă,
arsă de chibrit!

rămâne să scriu despre o giocondă
şi zâmbetul ei împietrit.
tu ştii ce e aia tracul violonistei,
n-ai habar!

bianca marcovici
17.07.07
Haifa